Revista săptămânală americană TIME a publicat acum câteva săptămâni în cadrul unui număr special o listă a realizărilor remarcabile ale unui număr de ‘Femei care schimbă lumea’. Titlul grupajului este ‘First’ care în traducere aproximativă ar însemna ‘primele’ – deci femei care au fost primele care au ajuns la realizări remarcabile sau au spart ceea ce Hilary Clinton şi altele numesc ‘cupola de sticlă’ – barieră invizibilă care se opune accesului femeilor la poziţiile de conducere în societate, economie, sau ştiinţă, sau recunoaşterii realizărilor acestora doar datorită faptului că aparţin sexului numit ‘slab’. Editoarea principală a revistei (şi ea o ‘first’ în această capacitate) scrie în articolul care deschide gruparea:

‘Ne-am întrebat dacă există un motiv sau o forţă împărtăşită de femeile care fac pionierat. Femeile profilate aici au vârste între 16 şi 87 de ani, ele au reuşit să se afirme în serviciile publice şi companii private, au explorat fundurile marilor şi orbitele extra-terestre. S-au îmbarcat în călătorii spre locuri pe care doar ele le-au putut imagina şi s-au confruntat de multe ori cu persoane care le-au spus că nu vor putea niciodată ajunge acolo. Aceste poveşti de succes se împletesc cu poveştile eşecurilor, şi aceste femei de multe ori dau credit tocmai persoanelor care au încercat să le oprească, şi prin asta le-au întărit motivaţia de a reuşi.’  

 

 sursa imaginii https://en.wikipedia.org/wiki/Marie_Curie


sursa imaginii https://en.wikipedia.org/wiki/Marie_Curie

 

Mă voi referi mai târziu în acest articol la două dintre personalităţile excepţionale menţionate în articolul din TIME, dar nu pot să nu mă alătur unei critici care s-a făcut auzită şi în legătură cu alte colecţii de persoane cu realizări şi influenţă excepţionale alcătuite de prestigioasa revista americană, şi anume americano-centrismul. Desigur, TIME Magazine este o revistă americană, dar circulaţia şi publicul ei sunt internaţionale, şi chiar şi ediţia care îmi aterizează aproape săptămânal în cutia poştală este o ediţie personalizată geopolitic pentru partea din lume în care trăiesc. Editorii grupajului s-au concentrat exclusiv pe personalităţile americane (mai exact, care trăiesc şi lucrează în Statele Unite), ignorând complet contribuţiile şi personalităţile femeilor din alte părţi ale planetei care şi ele participă la ‘schimbarea lumii’. Au vrut editorii lui TIME poate să facă o critică implicită subtilă asupra statutului femeilor în Statele Unite? Sunt multe ţări în lume unde situaţia drepturilor şi recunoaşterea realizărilor femeilor se află în stadii inferioare celor americane, la fel şi alte ţări faţă de care America de azi pare a avea teren de recuperat. Istoric, recunoaşterile publice ale contribuţiilor femeilor în domeniile ştiinţifice şi tehnologice rămân excepţii, şi am remarcat acest lucru şi privind lista exclusiv masculină în acest an a premianţilor Nobel. Cel mai recent premiu ‘ştiinţific’ atribuit unei femei datează din 2014 (May-Britt Moser pentru Fiziologie sau Medicină). Şi totuşi, precedente istorice există. Marie Curie născută Sklodowska a fost una dintre primele laureate ale premiului Nobel pentru fizică, la a treia sa ediţie în 1903, premiu împărţit cu soţul ei Pierre Curie şi cu fizicianul francez Antoine Henri Becquerel. A fost şi singura personalitate ştiinţifică din istorie căreia i s-a atribuit premiul Nobel pentru două discipline diferite, al doilea fiind obţinut pentru contribuţii în chimie în 1911.

 

https://en.wikipedia.org/wiki/Maryam_Mirzakhani

https://en.wikipedia.org/wiki/Maryam_Mirzakhani

 

Nu există un premiu Nobel pentru matematică, dar echivalentele în lumea cifrelor şi a ecuaţiilor sunt considerate Medalia Fields şi Premiul Abel. Medalia Fields (care poartă numele unui matematician canadian) este decernată odată la patru ani în cadrul Congresului Internaţional al Uniunii Internaţionale a Matematicii (IMU). Disparitatea între sexe este şi mai evidentă aici. Deşi distincţia este decernată începând cu 1936, abia în 2014 ea a fost atribuită pentru prima dată unei matematiciene – iraniana Maryam Mirzakhani. Din păcate ilustra matematiciană considerată una dintre personalităţile de geniu ale generaţiei sale a murit în vara acestui an. Trăise în ultimii ani în Statele Unite, lucrase şi predase la Universităţile Princeton şi Stanford. Iată cum explică un coleg, Jordan Ellenberg, domeniul ei de expertiză:

‘Lucrările ei îmbină perfect dinamica cu geometria. Printre altele, ea studiază jocul de biliard. Dar acum, într-o mişcare foarte caracteristică matematicii moderne, ea nu consideră doar o masă de biliard, ci universul tuturor meselor posibile de biliard. Iar tipul de dinamică pe care îl studiază nu vizează în mod direct mişcarea bilelor pe masă, ci o transformare a mesei de biliard în sine, care îşi schimbă formă într-un mod guvernat de reguli; dacă doriţi, masa însăşi se mişcă că o planetă ciudată în jurul universului tuturor meselor posibile … Acesta nu este genul de lucru pe care îl faceţi pentru a câştigă la masa de biliard, dar este genul de lucru pe care îl faceţi pentru a câştiga o Medalie Fields.’

 

sursa imaginii http://rocket-women.com/2015/06/valentinas-day-celebrating-the-day-valentina-tereshkova-became-the-first-woman-in-space/

sursa imaginii http://rocket-women.com/2015/06/valentinas-day-celebrating-the-day-valentina-tereshkova-became-the-first-woman-in-space/

 

Cred că din lista primelor doamne cu realizări semniticative nu ar trebui să lipsească nici numele Valentinei Tereshkova, mai ales că prima femeie cosmonaut se mai află încă între noi şi şi-a sărbătorit în acest an a 80 aniversare a zilei de naştere. Între 14 şi 16 iunie 1964, la vârstă de 26 de ani, Valentina a fost trimisă în spaţiu, pe orbită în jurul pământului, la bordul lui Vostok 6, ultima rachetă din seria Vostok, modelul sovietic de rachete care a inaugurat era zborurilor umane în spaţiu. Selectată printre altele şi pentru originea ei ‘sănătoasă’ (fusese muncitoare textilistă şi paraşutistă amatoare), Valentina Tereshkova a fost şi primul civil în spaţiu, toţi cosmonauţii sovietici şi astronauţii americani care o precedaseră având la activ înainte de zborurile lor în spaţiu, cariere de piloţi militari.

 

sursa imaginii http://www.restorative-leadership.org/on-leading-podcast/sylvia-earle

sursa imaginii http://www.restorative-leadership.org/on-leading-podcast/sylvia-earle

 

Revenind la articolul revistei TIME şi la personalităţile americane, voi menţiona două biografii care mi-au atras în mod special atenţia. Prima este cea a Sylviei Earle, biolog marin şi explorator, una dintre întemeietoarele disciplinei ingineriei marine, care şi-a dedicat viaţa explorării lumii oceanelor şi perspectivelor omenirii de a trăi în armonie cu sau poate chiar în mediul acvatic. A fost prima femeie care a ocupat poziţia de Chief Scientist al Administraţiei Naţionale Oceanice şi Atmosferice (NOAA – echivalentul maritim şi atmosferic al lui NASA) şi a fost numită Erou pentru Planetă tot de revista TIME în 1998. Este poate continuatorul cel mai fidel şi mai activ al activităţilor lui Jacques Cousteau.

 

sursa imaginii http://time.com/4928930/firsts-nancy-gibbs/

sursa imaginii http://time.com/4928930/firsts-nancy-gibbs/

 

Ultima figura pe care doresc să o menţionez în această scurtă trecere în revista este cea a Patriciei Bath – oftalmolog şi inventator. Ei şi colaboratorilor ei li se datorează dispozitivele şi tehnologia care permit astăzi ca operaţia de înlăturare a cataractelor şi de înserţie a lentilelor de contact să fie o operaţie banală şi uşoară, care durează mai puţin de o ora şi este astăzi practicată ambulatoriu în mod curent în toată lumea. Sunt unul dintre milioanele de pacienţi care îi sunt recunoscători pentru redobândirea clarităţii viziunii la ambii ochi. Dispozitivul numit Laserphaco Probe este în continuă perfecţionare şi i s-au adăugat după anul 2000 capabilităţi noi cum ar fi folosirea ultrasunetelor pentru afecţiuni oftalmologice diverse. În carieră sa Patricia Bath a reuşit să spargă două ‘cupole de sticlă’, şi ca femeie, şi ca afro-americană, fiind considerată un model în acest sens în lumea ştiinţifică. Nu a fost însă uşor. În anul 1974 când tânăra cercetătoare de 32 de ani se alătura colectivului de la University of California Los Angeles (UCLA) ea era prima femeie oftalmolog din echipă. Şapte ani mai târziu ajunsese să conducă colectivul de oftalmologi şi ingineri, şi obţinea primul patent pentru invenţia Laserphaco Probe.

Deci, aşa cum scriam într-un articol precedent din rubrica CHANGE.WORLD, contribuţia femeilor în toate domeniile, dar în special în cele ale ştiinţei şi tehnologiei, o cunoaştem şi o recunoaştem în fiecare zi a anului şi nu numai de 8 martie!

 

(Articolul a aparut iniţial in revista culturală ‘Literatura de Azi’ – http://literaturadeazi.ro/)