Octombrie. Anotimpul mustăriilor, al sărbătorilor bachice şi ale recoltei în variantele şi derivatele lor specifice diferitelor zone geografice, etnii şi religii, al proverbelor cu număratul bobocilor. Iar pentru cei care urmăresc lumea ştiinţei şi a tehnologiilor avansate, deci pentru cititorii rubricii CHANGE.WORLD, sezonul anunţării laureaţilor premiilor Nobel pentru anul în curs. Fără alte amânări şi introduceri, să trecem în revista ediţia 2017 a acestor premii, laureaţii şi realizările care le-au adus recompensă cea mai discutată şi uneori disputată, dar fără îndoială şi cea mai râvnită în domeniile lor de activitate.

 

 sursa imaginii https://www.panorama.am/en/news/2017/10/03/Nobel-Prize-physics/1844021


sursa imaginii https://www.panorama.am/en/news/2017/10/03/Nobel-Prize-physics/1844021

 

Premiul pentru fizică va fi împărţit în mod inegal în acest an. Jumătate din suma alocată pentru premiu (opt milioane de coroane suedeze) a fost câştigată de Rainer Weiss, iar cealaltă jumătate va fi împărţită între Barry C. Barish şi Kip S. Thorne pentru contribuţia lor la proiectul LIGO (Laser Interferometer Gravitaţional-Wave Observatory). Nici nu se terminase bine anunţul şi au început să apară criticile, în special datorită faptului că acest proiect a cărui principala realizare practică este măsurarea undelor gravitaţionale şi confirmarea în acest fel a unuia dintre aspectele esenţiale ale teoriei relativităţii generalizate a lui Einstein, este de fapt un proiect colaborativ la care participă peste o mie de cercetători din 20 de ţări. De ce nu poate fi Premiul Nobel pentru fizică (şi celelalte premii cu profil ştiinţific) atribuit unor echipe de cercetători sau organizaţii, aşa cum se întâmplă cu Premiul pentru Pace de exemplu? Este numai una dintre criticile care sunt aduse premiilor, dar una care ar putea fi rezolvată relativ uşor, printr-o schimbare a regulamentului care are la bază testamentul lui Alfred Nobel. Alte critici mai acerbe se referă la caracterul conservator al premiilor, la faptul că majoritatea covârşitoare a premianţilor sunt bărbaţi şi albi, la lista lungă şi în continuă creştere a marilor personalităţi care au fost ocolite de premii în pofida realizărilor lor recunoscute şi considerate deja în prezent sau în perspectiva istorică mai semnificative decât cele ale laureaţilor.

 

 sursa imaginii http://www.advancedsciencenews.com/nobel-prize-chemistry-cryo-electron-microscopy-biochemistry/


sursa imaginii http://www.advancedsciencenews.com/nobel-prize-chemistry-cryo-electron-microscopy-biochemistry/

 

Premiul Nobel pentru chimie va fi împărţit egal în acest an de Jacques Dubochet, Joachim Frank şi Richard Henderson pentru contribuţia lor la dezvoltarea microscopiei crio-biologice, o tehnologie care permite obţinerea de imagini ale moleculelor care compun materia vie. Pornind de la microscopia cristalelor anorganice, inventatorii metodei au dezvoltat tehnologii care cristalizează componente ale materiei vii cum sunt proteinele, permiţând ‘fotografierea’ acestora.

 

sursa imaginii https://www.vox.com/science-and-health/2017/10/2/16396486/2017-nobel-prize-award-medicine-physiology-michael-rosbash-jeffrey-hall-michael-young

sursa imaginii https://www.vox.com/science-and-health/2017/10/2/16396486/2017-nobel-prize-award-medicine-physiology-michael-rosbash-jeffrey-hall-michael-young

 

Premiul Nobel pentru Medicină sau Fiziologie va fi şi el împărţit de trei cercetători, Jeffrey C. Hall, Michael Rosbash şi Michael W. Young pentru contribuţiile lor la descoperirea mecanismelor moleculare care contoleaza ritmurile biologice, explicând cum reuşesc plantele, animalele şi oamenii să-şi adapteze ciclul biologic cu mişcarea de revoluţie a Pământului. Disciplina care se ocupă de studiul ştiinţific al ritmurilor biologice se numeşte cronobiologie. Ritmul circadian (de 24 de ore) este specific tuturor organismelor, de la bacteriile cele mai simple până la oameni. Microbiologia şi genetica se combină în lucrările celor trei savanţi pentru a furniza explicaţia ştiinţifică a comportamentului fiinţelor vii în decursul diferitelor perioade ale ciclului biologic de 24 de ore.

Câteva amănunte biografice interesante. Michael Rosbash s-a născut în 1944 în Kansas City, Missouri şi este fiul unor refugiaţi evrei care au părăsit Germania nazistă în 1938, scăpând astfel de soarta tragică a majorităţii evreilor Europei în perioada Holocaustului. Tot în 1938 a ajuns în Statele Unite la vârsta de şase ani şi laureatul Premiului Nobel pentru fizică din acest an Rainer Weiss. Putem specula cum ar fi arătat ştiinţa fără contribuţia acestora şi multor altor refugiaţi care şi-au găsit adăpost în America în acea perioada, sau câte personalităţi excepţionale s-ar fi putut dezvolta din milioanele de copii pieriţi în Holocaust sau în alte tragedii ale istoriei recente, copii care nu au avut şansă să-şi găsească undeva adăpost. Interesantă este şi personalitatea lui Jeffrey C. Hall, care împarte cu fostul sau coleg de la Brandeis University, Michael Rosbash, Premiul pentru medicină. Anunţul l-a luat prin surprindere. Hall se retrăsese din activitatea ştiinţifică de câţiva ani deoarece nu reuşise să asigure finanţarea continuării cercetărilor sale.

 

sursa imaginii http://www.sbs.com.au/news/article/2017/10/06/i-thought-it-was-hoax-ishiguro-feared-nobel-literature-prize-was-fake-news

sursa imaginii http://www.sbs.com.au/news/article/2017/10/06/i-thought-it-was-hoax-ishiguro-feared-nobel-literature-prize-was-fake-news

 

Nici laureatul Premiului Nobel pentru Literatură, Kazuo Ishiguro nu este complet străin de lumea ştiinţei. În primul rând, faptul că scrie în limba engleză se datorează faptului că familia sa s-a stabilit în 1960, când el avea cinci ani, în Anglia, în aşa fel încât tatăl sau, cercetător oceanograf, să-şi continue şi să-şi dezvolte cariera la Institutul Naţional de Oceanografie britanic. Opera lui Kazuo Ishiguro include câteva cărţi cu tematică de science-fiction şi fantasy. Romanul ‘Never Let Me Go’ este o distopie care se petrece în anii ’80 şi ’90 într-o lume paralelă realităţii noastre. ‘The Burried Giant’ aparţine genului ‘fantasy’, prezentând şi el o istorie alternativă, plasată în trecut, dar cu rezonanţe moderne.

 

sursa imaginii https://www.nobelprize.org/nobel_prizes/peace/laureates/2017/

sursa imaginii https://www.nobelprize.org/nobel_prizes/peace/laureates/2017/

 

Premiul Nobel pentru pace este mult contestat şi disputat în ultimele decenii. L-au obţinut şi personalităţi remarcabile, dar şi politicieni a căror activitate sau eficienţă în direcţia păcii este discutabilă. În acest an premiul a fost decernat organizaţiei International Campaign to Abolish Nuclear Weapons (ICAN) care militează în scopul unei lumi fără arme atomice – ţintă care parte puţin probabil de a fi atinsă în viitorul apropiat.

 

sursa imaginii https://en.wikipedia.org/wiki/Richard_Thaler

sursa imaginii https://en.wikipedia.org/wiki/Richard_Thaler

 

Economistul american Richard H. Thaler este câştigătorul premiului Nobel pentru economie pentru contribuţiile sale într-o disciplină numită ‘behavioral economics’ care studiază corelaţia între mecanismele macro-economice şi financiare şi psiholologia factorilor de decizie. Modelele create de adepţii acestei teorii combină economia şi finanţele pe de-o parte cu psihologia şi neurologia de cealaltă parte, încercând să explice tendinţele a ceea ce s-a întâmplat şi să prezică evoluţia pieţelor prin anticiparea deciziilor viitoare. Un fel de creuzet al factorilor raţionali şi al celor iraţionali care determină evoluţia economiei.  Merită menţionat că premiul pentru economie este un alt premiu contestat, pe care o parte dintre comentatori şi chiar şi dintre personalităţile apropiate de comitetul şi familia Nobel îl consideră o adăugire ulterioară, care nu aparţine şi nu este consistentă cu testamentul şi intenţiile lui Alfred Nobel.

 

(Articolul a aparut iniţial in revista culturală ‘Literatura de Azi’ – http://literaturadeazi.ro/)