Am discutat de multe ori în cadrul rubricii CHANGE.WORLD despre definirea inteligenței umane și a celei artificiale, și despre felul în care una poate fi demarcată de cealaltă. Nu am ajuns nici noi și nici mulți alții dintre cei care au abordat subiectul la o concluzie precisă și discuțiile vor continua multă vreme. Una dintre diferențele specifice cele mai semnificative care este des menționată este capacitatea umană de a inventa. Dacă instinctul de a descoperi și de a acumula noi cunoștiințe despre lumea exterioară nu este spefic în regnul animal doar oamenilor, capacitatea de a inventa lucruri, concepte, sau metode noi de a produce și de a face viața mai ușoară pare să fie o caracteristică a lui Homo Sapiens. Mașinile gânditoare nu au această capacitate de a inova, de a crea ceva complet nou. Încă? Asta este desigur o altă discuție.

 

sursa imaginii https://www.lisakaborycha.com/8-la-serenissima/

sursa imaginii https://www.lisakaborycha.com/8-la-serenissima/

 

Din momentul în care au apărut pentru prima dată invențiile, a fost nevoie și ca invențiile să fie protejate. Produsele inteligenței acordau avantaje potențiale celor care le stăpâneau și le foloseau, și de aceea ele au fost râvnite și uneori acaparate cu forța brută de rivali. Odată cu evoluția societății și crearea sistemelor legale, au apărut și protecțiile invențiilor și a fost cuantificată perioada te timp și valoarea care aparține inventatorilor în raport cu grupul social din care fac parte și cu restul societății. Așa au apărut primele patente. Cele mai vechi forme de patente menționate în istorie datează din jurul anului 600 B.C., au fost emise în colonia grecească Sybaris din sudul peninsulei italice, și se referă la … rețete de mâncare. Au trecut peste două milenii până când problema legiferării a ceea ce numim astăzi proprietate intelectuală a revenit în centrul atenției. Asta se întâmpla în statele-orașe italiene din perioada Renașterii, în secolul 15. Florența și apoi Veneția au fost pioniere în această privința, Cetatea Dogilor fiind cea unde în 1474 a fost decretat actul legislativ care permitea zece ani de privilegii tuturor inventatorilor ‘de noi arte și mașinării’.  Are meritul de a fi prima formă de legislație generică scrisă de protejare a proprietății intelectuale. Regele englez Henric al VI-lea s-ar putea să fi precedat în 1449 acest act, acordând producătorului de vitralii flamand John din Utynam privilegii pentru o perioada de 20 de ani, dar acela a fost un act individual. Astfel de acte au rămas privilegii ale coroanei britanice până în vremea regelui James I, când au devenit unul dintre subiectele de dispută dintre rege și Parlament. Aceste conflicte au culminat cu Revoluția din 1648 și decapitarea regelui Carol I în 1649. Trecut sub jurisdicția Parlamentului englez, sistemul de monopoluri din care făcea parte și instituția patentelor a fost sursă de inspirație pentru legislația americană, considerată începând din secolul 19 și până astăzi sistemul de referință pentru legislația mondială a proprietății intelectuale în general, și a sistemului de patente în particular. Garantarea drepturilor inventatorilor este înscrisă din 1787 in Articolul 1, Secția 8, Clauza 8 a Constituției Statelor Unite, iar prima lege a patentelor (Patent Act) a fost ratificată la 10 aprilie 1790. Primul patent american garantat conform acestei legi a fost semnat la 31 iulie 1790 de președintele George Washington.

 

sursa imaginii https://www.bluemoonpatentprints.com/listing/240584993/patent-1790-first-us-patent-issued-by

sursa imaginii https://www.bluemoonpatentprints.com/listing/240584993/patent-1790-first-us-patent-issued-by

 

Dacă Statele Unite au dominat multă vreme lumea patentelor și ca legislație dar și numeric, în ultimul deceniu a apărut o concurență formidabilă din partea Chinei. După ce în deceniile 8 și 9 ale secolului 20 chinezii au copiat tot ce puteau, ignorând de multe ori proprietatea intelectuală protejată în alte țări, tactica lor s-a schimbat radical în ultimii ani ai secolului trecut, și câțiva ani mai târziu Biroul de Proprietate Intelectuală chinez a devenit cel mai mare din lume, depășindu-și concurenții americani. Din cele 1,98 de milioane de cereri de patente înregistrate în 2012, 526412 proveneau din China, față de 503582 de cereri americane. Trebuie remarcat că o cerere de patent nu înseamnă încă aprobarea și garantarea patentului, dar tendința este clară. Nu numai că americanii nu mai sunt singurii care domină activitatea de patentare, dar concurența este formidabilă, și ca și în alte domenii, specialiștii chinezi au învățat regulile jocului și concurează cu restul lumii folosind uriașele lor resurse umane, aspirând spre o poziție de leader mondial.

 

sursa imaginii http://www.openculture.com/2015/11/mark-twains-patented-inventions-for-bra-straps-and-other-everyday-items.html

sursa imaginii http://www.openculture.com/2015/11/mark-twains-patented-inventions-for-bra-straps-and-other-everyday-items.html

 

Să ne întoarcem însă puțin în istorie. Din 1790 până astăzi au fost acordate în Statele Unite peste șase milioane de patente. Între numele marilor inventatori deținători de patente se numără celebrități ale lumii tehnice cum a fost Thomas Edison (1093 de patente, între care iluminatul electric, telegrafia, sistemul de linii ferate, pompele de vacuum și o mașină de scris), Henry Ford (161 de patente legate într-un fel sau altul de automobilele cu marca Ford), Clarence Birdseye (300 de patente în domeniul frigotehnicii), Linus Yale Sr. (14 patente) și Linus Yale Jr. (20 de patente) cu invenții legate de celebrele lor lacăte. Găsim însă pe listă și multe surprize. Despre Hedy Lamar am scris un articol acum câțiva ani în rubrica CHANGE.WORLD. Actrița celebra de la Hollywood a inventat in timpul celui de-al doilea război mondial sistemul de schimbări de frecvență care era destinat inițial să ajute la ghidarea rachetelor submarine (torpedo-uri). În timp invenția sa, subiect al singurului patent înregistrat pe numele ei, a devenit unul dintre principiile de bază ale standardelor de comunicații wi-fi și de telefonie celulară. Alte nume mai puțin așteptate de inventatori sunt cele ale lui Marlon Brando (1 patent legat de tensionarea pielii pe tobele conga), Zeppo Marx (unul dintre cei cinci frați Marx, actori comici, dar și inginer cu trei patente aprobate, între care dispozitivul de fixare al primelor bombe atomice in avioanele spre Hiroshima și Nagasaki), George Lucas (11 patente legate de figurine și modele folosite in seriile Star Wars) și scriitorul Mark Twain (a.k.a. Samuel Clemens) autor al 3 patente între care unul legat de … clipsurile pentru încheierea sutienelor, corsetelor și altor obiecte de lenjerie intimă.

 

sursa imaginii https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/1/1d/Gray-telephone-caveat.gif

sursa imaginii https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/1/1d/Gray-telephone-caveat.gif

 

Istoria patentelor este presărată și cu multe controverse, unele devenite celebre. Dintre cele mai faimoase aș menționa-o pe cea legată de patentul pentru transmisiunea la distanță a sunetului, cu alte cuvinte telefonul și telefonia. Cu toții cunoaștem numele lui Alexander Graham Bell, mai puțin cunoscut este cel al lui Elisha Gray. Ambii au susținut că au inventat principiul telefoniei și aparatul de telefon, și ambii au făcut cerere de patente pentru invenție la interval de trei zile unul de altul. Au fost însă invențiile lor independente?  Adevărul nu este cunoscut până astăzi, și Gray, primul care depusese cererea a susținut că Bell a aflat cumva de conținutul ei și a folosit elemente din ea în documentele înaintate cu câteva zile mai târziu. La rândul sau Bell a susținut că Gray și compania sa Western Electric era în posesia unor informații despre experimentele lui Bell la Universitatea din Boston. Cert este că diagramele din cele două cereri de patente aveau multe elemente similare, prea multe s-ar putea spune. Decizia nu a fost ușoară. Din cauza similitudinii materialelor prezentate, criteriul de decizie a trebuit să fie conform legii, data când a fost făcută și documentată invenția. Ajuns la tribunal cazul a fost tranșat în favoarea lui Alexander Graham Bell, creditat astăzi cu descoperirea, dar există și în prezent suporteri ai relativ uitatului Elisha Gray care contesta decizia. Că o curiozitate merită de menționat că Bell nu a fost un mare contributor în domeniul patentelor, având în ‘palmares’ doar 18 patente față de cele 1093 de patente ale celuilalt mare inventator al generației sale, Thomas Edison, care se născuse in același an 1847. Asta nu neapărat pentru că numărul de invenții ar fi fost mai mic, ci deoarece pentru multe dintre invențiile sale nu s-a ostenit să ceară patente, companiile sale având oricum și monopolul producției.

 

sursa imaginii https://curiosity.com/topics/is-kia-silverbrook-the-greatest-inventor-in-history-curiosity/

sursa imaginii https://curiosity.com/topics/is-kia-silverbrook-the-greatest-inventor-in-history-curiosity/

 

În fruntea listei celor mai prolifici inventatori din istorie se află astăzi doi oameni de știință. Japonezul Shunpei Yamazaki se află în prezent pe primul loc cu un total de 5192 de patente în domeniul dispozitivelor electronice, cristale lichide, celule solare și memorii Flash. El l-a detronat din poziția de leader pe australianul Kia Silverbrook, care a deținut primul loc între 2008 și 2017, și care în prezent are ‘doar’ 4745 de patente aprobate în domeniile imprimantelor, hârtiei digitale, Internetului, graficii computerizate, chimiei, geneticii. Sunt aceștia cei mai importanți inventatori ai epocii noastre? Personal mă îndoiesc, cantitatea nu înseamnă neapărat și calitate, nu în mod proporțional, în orice caz. Este clar că aceste persoane și organizațiile fără de care nu ar putea susține o asemenea activitate (cine a depus vreodată o cerere de patent știe câtă muncă implică documentarea chiar numai a unei singure invenții pentru a se transformă în patent) urmăresc să creeze și să acumuleze cât mai multă proprietate intelectuală. În final însă, în fiecare generație, între numărul mare și crescând de patente aprobate, doar câteva reprezintă invenții extraordinare, dintre acelea care schimbă viața celor din jur. Pe acelea le vom caută, le vom urmări și le vom discuta aici în viitor.

 

 

(Articolul a aparut iniţial in revista culturală ‘Literatura de Azi’ – http://literaturadeazi.ro/)