Europenii nu își amintesc de multă vreme un asemenea ‘Mărțișor’. Sfârșitul lui februarie și începutul lui martie au găsit Vechiul Continent pradă unui val de aer polar care l-a cuprins aproape în totalitate. Temperaturile medii în multe locuri erau cu 15 până la 20 de grade mai scăzute față de cele înregistrate de Bobotează (care, ce-i drept, a fost în schimb mult mai caldă decât media). Imagini cu străzi înzăpezite ne-au parvenit din locuri cum ar fi Roma, Coasta de Azur, sau Biarritz, care de obicei furnizează chiar și în acest sezon imagini de cărți poștale cu străzi însorite și plaje populate.

Și totuși dezghetul a venit, și primăvara nu se mai poate lasă mult așteptată.  După câteva săptămâni în care am călătorit împreună în lumea mai mult fantastică decât științifică a filmelor, rubrica CHANGE.WORLD revine pe tărâmul științei, explorării și  standardizării tehnologiilor avansate, fără a lăsa fantezia complet în urmă. Cititorii fideli sunt deja obișnuiți cu această alternare continuă a planurilor realității și visurilor în lumile în care călătorim în fiecare săptămână.

Primul grupaj este legat de plățile electronice. Trăim o revoluție a modului în care cumpărăm produse, vindem obiecte sau rezultatele muncilor noastre, economisim pe termen scurt sau pe termen lung. Această revoluție se află doar la început, deși cu unele elemente și moduri de plată cum ar fi comerțul electronic și cardurile de credit suntem deja familiari de două sau trei decenii. Lor li s-au adăugat în ultimii ani ‘portofelele electronice’ (unele instalate pe aparate fizice cum sunt telefoanele sau ceasurile inteligente) și cripto-valuta. Am discutat și urmărim în continuare comportarea celei mai cunoscute cripto-valute, bitcoin, care se află în cădere ca valoare de la începutul anului, dar ceea ce este mai interesant este faptul că marile organizații comerciale și financiare îmbrățișează în ritm accelerat tehnologia și încep să propună propriile lor mijloace de plată sau ‘monezi’ digitale. De exemplu, un sondaj realizat de LendEDU (organizație financiară care are ca public țintă lumea universitară și studenții) a înregistrat peste 58% răspunsuri pozitive la întrebarea legată de o moneda Amazon, și peste 42% acord cu acceptarea lui Amazon ca girant al conturilor bancare. Este vorba desigur despre un public majoritar dintr-o anumită categorie socială și de vârstă, dar aceștia vor fi profesioniștii de peste 10 ani, din care mulți vor deveni liderii de peste 20 de ani. Lumea finanțelor se alătură domeniilor economice revoluționate de revoluția Internetului.

Organizații ca World Wide Web Consortium (W3C), fondată și condusă până azi de inventatorul Web-ului, Tim Berners Lee,  au inițiat activități de cercetare și standardizare cu două decenii în urmă. Primele activități explorând domeniul ‘micro-plăților’ datează la W3C din anul 1998. Probabil că era prea devreme. Grupul de lucru care se ocupă azi de ‘Web Payments’ este foarte activ în cadrul W3C – cea mai recentă întâlnire a avut loc în ianuarie 2018, următoarea este în plan pentru luna aprilie 2018. În programul lor de lucru se află standardizarea unei interfețe programabile de aplicație (API) care va permite diferitelor aplicații ale vendorilor de produse și servicii să creeze propriile lor conexiuni cu mijloacele de plată aflate în mâinile consumatorilor plătitori, și a unei metode de autentificare a card-urilor în tranzacții card-no-present (CNP), tranzacții virtuale (în care nu sunt folosite card-uri fizice) numită Three Domain Secure (3DS).

 

sursa imaginii http://www.rosemont.com/community/

sursa imaginii http://www.rosemont.com/community/

 

Pentru a înțelege complexitatea și multitudinea problemelor care trebuie rezolvate în dezvoltarea funcțională și expansiunea de capacitate care se petrece pe Internet, o metaforă potrivită ar fi cred ceea a concepției unei clădiri sau a unei așezări urbane. Există însă o deosebire fundamentală, dictată de faptul că nu a existat o planificare din start a modului în care această structură arhitecturală se va dezvolta. Nici măcar vizionarii cei mai îndrăzneți nu prevedeau acum trei sau patru decenii cum se va dezvolta Internetul, la ce dimensiuni va ajunge, și ce rol va juca în societatea umană. Dar oare este diferită istoria marilor orașe? Primele colibe ale Lutetiei sau ale New Amsterdam-ului nu au fost concepute după vreun plan riguros pentru a deveni elemente de fundație în ceea vor deveni peste secole megalopolisurile Paris și New York. Astăzi putem spune că unele dintre proiectele organizațiilor de standardizare sunt elemente modulare (‘cărămizi’ dacă vreți) dintr-o structură care în parte este astăzi planificată, deși elementul de inventivitate, de ‘altfel’, continuă să joace un rol major. Și aceste elemente de bază sunt diferite de cele în lucru acum câteva decenii. De exemplu, la întâlnirea din luna martie din Rosemont (periferie a orașului Chicago) a grupului de standardizare Institute of Electrical and Electronic Engineers (IEEE) Proiectul 802 care se ocupă de rețele de comunicație locale, se discută standarde care transferă informația la viteze de 400 Gbps – viteze de 40 de mii de ori mai mari decât cele ale primei rețele standardizate Ethernet apărută acum peste 30 de ani. Este unul dintre elementele de baza care fac posibile aplicații cum ar fi realitatea virtuală, sau comunicarea în timp real între puncte diferite ale planetei, altele fiind rețele deterministe și folosirea de cod de tip ‘open source’ care permite oricărui programator să contribuie la îmbunătățirea funcționalității și calității aplicațiilor.

 

sursa imaginii https://www.wired.com/story/this-publisher-foresaw-an-internet-of-fiction-mixed-with-fact?mbid=social_fb

sursa imaginii https://www.wired.com/story/this-publisher-foresaw-an-internet-of-fiction-mixed-with-fact?mbid=social_fb

 

Știrile și Știrile False (News and Fake News) … sunt pe prima pagină, și nu cred că o vor părăsi multe vreme. Ba chiar am învățat în săptămânile trecute un nou termen care îmi place: Internet of Fiction. L-a folosit se pare pentru prima dată Robert Thompson, care ocupă a doua poziție ca importanță (Chief Executive Officer – CEO) în NewsCorp, consorțiul de presă al lui Rupert Murdoch. Thompson avertiza într-o intervenție datată cu mai bine de un deceniu în urmă (din 2007) în legătură cu pericolele “atomizării conținutului pe Internet” și a unei “înțelegeri colective bazate pe falsitate”.  Știrile ultimelor săptămâni, incluzând dar nu limitate la trimiterile în judecată ale unor persoane care au influențat la comanda Rusiei campaniile electorale americane din 2016, par a confirma, din păcate,  previzunile lui Thompson. Există însă și un aspect comercial în această dispută. Din punctul de vedere al rețelelor sociale, organizații ca cea a lui Murdoch sunt producătoare de ‘conținut’. Facebook și alte plaforme cu funcții de rețele sociale au refuzat multă vreme orice efort de standardizare, lăsând la o parte interoperabilitatea dorită de clienți și aplicații, și preferând să concureze între ele pentru un procent cât mai ridicat din piață. Creatorii de conținut ar vrea să primească o parte din veniturile dobândite de Facebook prin publicitate, și folosesc ca argument (ca să nu zicem ca amenințare) necesitatea introducerii de legi și ordonanțe regulatorii similare celor care definesc relațiile dintre producătorii de conținut și cei care transportă informația pe alte medii cum sunt televiziunea pe unde sau pe cablu. Combinația între evenimentele politice care se succed cu o viteză amețitoare și conflictele comerciale face din teritoriul Facebook o arenă dinamică și interesantă, care merită să fie urmărită cu atenție. Schimbările recente introduse de Facebook care dau  prioritate comunicațiilor personale în detrimentul conținutului comercial sunt în opinia mea doar începutul unei evoluții la capătul căreia rețeaua noastră socială preferată (sau detestată) va arăta cu totul altfel decât suntem acum obișnuiți.

 

sursa imaginii https://www.tripadvisor.com/Tourism-g186338-London_England-Vacations.html

sursa imaginii https://www.tripadvisor.com/Tourism-g186338-London_England-Vacations.html

 

Vor fi interesant de urmărit și lucrările conferinței cu numărul 101 a organizației Internet Engineering Task Force (IETF) care va avea loc la Londra între 17 și 23 martie 2018. Pe agenda de lucru a organizației care a produs cele mai importante standarde care stau la baza Internetului se află în aceste luni activități legate de tehnologiile pe care le regăsim zilnic și pe știrile de pe ‘prima pagină’:  Internetul Lucrurilor (Internet of Things – IoT) și felul în care este controlată și administrată înmulțirea explozivă a aparatelor de utilitate în viața de zi cu zi care sunt legate la rețeaua globală, transporturile inteligente cu aplicații în pilotare automată și administrarea inteligentă a energiei din surse diferite, rețelele de mare viteză așa-numite din ‘generația a 5-a’ care permit o viteză de răspuns instantanee între oricare două puncte extreme (utilizatori umani sau aparate) legate la Internet în orice parte a globului. Apropos, termenul ‘instantaneu’ este oarecum relativ, dar bănuiesc că o viteză de răspuns de o miime de secundă (1 ms) satisface orice utilizator uman, și majoritatea (dar nu toate!) aplicațiile industriale.

 

sursa imaginii https://cglife.com/blog/science-and-internet-things

sursa imaginii https://cglife.com/blog/science-and-internet-things

 

Discutam despre fantezia și știința care merg mâna de mâna în evoluția tehnologiilor avansate. Iată un exemplu din activitatea organizației IETF. Când activitatea de cercetare numită ‘Internetul interplanetar’ a început acum mai mult decât un deceniu, ea a fost privită de multă lume, inclusiv de unii participanți la conferințe, ca o combinație între glumă și science-fiction. Analizele cercetătorilor au reușit să pună în evidență caracteristicile și condițiile tehnice care permit extinderea razei geografice a Internetului în spațiul cosmic. Între altele un rol determinant îl au timpii de propagare a semnalelor cu multe ordine de mărime mai mari decât cei din transmisiile locale sau terestre la distanțe. Au urmat activități de standardizare care au fost deja verificate operațional cu stațiile spațiale, și vor fi pentru prima dată extinse la comunicarea între Pământ și Lună, în cadrul programelor spațiale americane care includ întoarcerea pe satelitul natural al planetei noastre.  Rezultatele unora dintre activitățile de cercetare aflate acum în programele grupurilor din cadrul Internet Research Task Force (IRTF) vor putea fi văzute peste câțiva ani. Este cazul de exemplu al grupului de cercetare a comunicației Thing2Thing (T2T) care va produce elemente de bază (‘cărămizi’) în comunicarea dintre mașinile gânditoare ale viitorului. La nivelul IETF există și directoratul numit Internet Architecture Board, care se ocupă printre altele și cu liniile directoare ale dezvoltării viitoare a rețelei globale și a organizației care produce standardele acesteia. Iată deci că aglomerarea informatică în permanentă extindere care este Internetul se construiește cărămidă cu cărămidă, dar are astăzi și arhitecți.

 

 

 

(Articolul a aparut iniţial in revista culturală ‘Literatura de Azi’ – http://literaturadeazi.ro/)