Sunt optimist din fire. Nu știu dacă ar trebui să acord meritul sau responsabilitatea acestei trăsături de caracter perioadei în care m-am născut și am fost educat. Era vorba atunci (școala am început-o în anul 1960) despre un optimism ideologic, forțat și – nu aveam cum să știu, dar aveam să înțeleg treptat – fals în esența să. Socialismul biruitor înainta cu pași de paradă, comunismul – viitorul luminos al omenirii – mijea la orizonturi, și lumea se îndrepta în progres continuu și linear crescător spre un viitor unde fiecare avea să muncească ‘după puteri’ și să se înfrupte din bunurile comune ‘după necesități’. După anii copilăriei au urmat pentru generația mea maturizarea și trezirea la realitate, anii în care luptam pentru supraviețuire și în care unii dintre noi am ales calea exilului. Sfârșitul deceniului opt a dus la căderea comunismului și în valul de entuziasm al începutului anilor ’90 au revenit la modă teoriile despre ‘sfârșitul istoriei’. Viitorul părea din nou luminos, dar nu în stil comunist ci în mod capitalist și democratic, într-o lume și la un sfârșit de secol care văzuse înfrângerea și prăbușirea celor două mari totalitarisme.

 

sursa imaginii http://time.com/magazine/

sursa imaginii http://time.com/magazine/

 

Astăzi, în perspectiva sfertului de secol care a trecut, aceea perioada poate fi învinuită pentru multe dintre tarele începutului mileniului trei – eșecul democrațiilor de a-și extinde influența în lumea a treia, încurajarea unor mișcări regionale anti-comuniste care sub influența  curentelor religioase fundamentaliste au adoptat terorismul că mod de exprimare și acțiune, adâncirea inegalităților economice între țările dezvoltate și cele sărace, dar și în interiorul fiecăreia. Dintre traumele morale lăsate în urmă de aceea perioada face parte spulberarea iluziilor. Pesimismul pare a fi starea de spirit nu numai ‘la modă’ dar și rezultată din logica multora dintre analiștii politici, a economiștilor sau a filosofilor. A trecut vremea optimismului și a optimistilor? Un răspuns diferit și surprinzător poate fi citit în grupajul principal, ‘cover story’ al revistei TIME care are pe coperta data de 15 ianuarie. Titlul numărului este ‘Optimiștii’. Cine sunt aceștia? Cum își argumentează optimiștii de astăzi atitudinea? Merită cred să îi citim și să le discutăm aserțiunile.

 

sursa imaginii http://time.com/5086870/bill-gates-guest-editor-time/

sursa imaginii http://time.com/5086870/bill-gates-guest-editor-time/

 

Editorul invitat al acestui număr special nu este altul decât faimosul Bill Gates. Este pentru prima dată în istoria de 94 de ani al revistei când editarea este încredințată unui ‘neprofesionist’. Între contribuțiile care argumentează optimismul aș începe prin a menționa-o pe cea a lui Steven Pinker, profesor de psihologie la Harvard, care analizează starea de spirit a publicului american. Majoritatea americanilor au trecut în decursul unei generații sau cel mult a două, printr-un salt calitativ și cantitativ fără precedent al nivelurilor lor de viață. Produsul național brut anual pe locuitor a ajuns la 59 de mii de dolari. Chiar dacă ritmurile actuale de creștere (moderate după un deceniu de criză) rămân constante, această sumă va ajunge peste 25 de ani la 79 de mii de dolari. Americanul din clasa mijlocie își poate permite astăzi o mobilitate în călătorii, modalități de a petrece timpul liber, și nivele de asistență medicală și educație care depășesc ceea ce puteau atinge cei mai bogați oameni din anii 1930 (observația această ii aparține lui Warren Buffet). Și totuși, chiar dacă cunosc și recunosc aceste fapte, americanii au în majoritatea lor tendința de a spune că se tem de viitor. De vină, în opinia lui Steven Pinker, sunt în mare măsură mediile de comunicare și atmosfera știrilor pentru care extremele meteorologice și incendiile, închiderea fabricilor sau căderile bursei sunt mult mai ‘telegenice’ decât știrile pozitive. În multe cercuri și zone ale Americii domină nesguranta, frica pierderii locurilor de muncă. Sunt acestea justificate? Poate, dar economia americană a trecut în decurs de un secol de la o majoritate a populației ocupată cu agricultură la un procent de sub 2% din populație ocupat cu această ramură economică critică, și a reușit să se adapteze, treptat și gradual acestor procese de migrație a forțelor de muncă. Problemele cele mai grele sunt rezolvabile, dar condiția este o informare obiectivă și echilibrată dublată de un sistem socio-economic care furnizează o rețea de siguranță celor afectați.

 

sursa imaginii http://www.worldlifeexpectancy.com/world-life-expectancy-map

sursa imaginii http://www.worldlifeexpectancy.com/world-life-expectancy-map

 

Aprecierile de progres pot fi subiective sau obiective, calitative sau cantitative. Sistemele politice au înregistrat progrese considerabile în decursul ultimului secol. Acum o sută de ani dreptul de vot al femeilor era încă un deziderat chiar și în țările cele mai avansate, iar discriminarea rasială era legiferată într-o mare parte dintre statele americane. Relațiile între persoane de același sex erau crimă penală în majoritatea țărilor lumii cu câteva decenii în urmă. Să luăm ca exemplu și un indicator numeric de bază al calității vieții – speranța de viață. În ultimul secol aceasta a crescut la nivel mondial cu aproape trei decenii (de la 51 de ani la aproape 80 de ani). Saltul spectaculos este datorat eradicarii în cea mai mare parte a lumii a mortalității infantile, și progreselor medicinii care fac ca și speranța de viață a celor care au atins vârsta de 60 de ani să fie cu nouă ani mai mare decât acum un secol. Progresele în acest domeniu sunt permanente, și ele se datorează și detectării timpurii și tratării în primii ani de viață și uneori încă înainte de naștere a problemelor de sănătate ale noilor născuți, și creșterii spectaculoase a eficienței tratamentelor la vârste înaintate, avansurilor în tratamentul personalizat al cancerului și primelor efecte ale profilaxiei și practicii bazate pe ingineria genetică. Se prevede un nou salt în viitoarele decenii al acestui indicator, și atingerea și depășirea vârstelor patriarhilor biblici nu mai este o țintă de ficțiune ci plan de lucru. Știrile acestea nu sunt însă neapărat pozitive mai ales dacă ne limităm la aprecieri comparative. Societatea umană trebuie să se pregătească să susțină o populație in îmbătrânire, să-i asigure o calitate a vieții care să includă opțiunile de a continua să fie productivi la vârste mult trecute de cea a pensionării de astăzi și asta nu este doar o problemă financiară sau un lux, ci o necesitate derivată din realitățile demografice ale viitorului apropiat.

 

sursa imaginii http://robohub.org/artificial-intelligence-understanding-how-machines-learn/

sursa imaginii http://robohub.org/artificial-intelligence-understanding-how-machines-learn/

 

Echipa de optimiști adunată de Bill Gates și colaboratorii săi de la TIME include alături de filantropi precum Buffet sau experți în psihologie (profesorul Pinker), inteligență artificială (Lili Cheng, vicepreședinte la Microsoft) sau tratamente medicale avansate (Budd Haeberlein de la Biogen) și alte persoane și personalități mai puțin așteptate. Printre ei se află Mohamad Nasir și alți copii din Etiopia ai căror probleme de sănătate nu le-ar fi permis să depășească cu numai câțiva ani în urmă primele luni de viață, Malala Yousafzai – cea mai tânăra laureată din istoria premiilor Nobel pentru Pace care continuă să militeze pentru drepturile femeilor în Asia și alte părți mai puțin dezvoltate ale lumii, doctorul Matthew Varghese care organizează campaniile de îmbunătățire a condițiilor sanitare și sistemului medical în India, doctorul Denis Mukwege care tratează victimele violențelor sexuale în centrul Africii, colega lor doctor Adora Okoli, epidemista nigeriană și supraviețuitoare a bolii Ebola, educatoarea anului în statul Washington, Camille Jones, militantă pentru integratie, sau cercetătoarea keniana Segemet Kelemu, inițiatoarea unor programe de agricultură intensivă adaptată condițiilor și resurselor din Kenia și Etiopia. Spre deosebire de alte dăți, această colecție de personalități aduse la cunoștiință publicului de revista TIME este mult mai diversă geografic. Argumentele optimistilor se extind într-o gama largă de domenii, de la progresele făcute in ceea ce privește rolul femeilor in diferitele țări și sisteme sociale, până la ideea că tehnologii dintre cele mai avansate și mai complexe cum ar fi inteligența artificială au șansă de a reuși dacă se adaptează oamenilor și cerințelor lor.

 

sursa imaginii http://www.feelingoodtees.com/Optimist-Pessimist-Realist-T-Shirt-P3664.aspx

sursa imaginii http://www.feelingoodtees.com/Optimist-Pessimist-Realist-T-Shirt-P3664.aspx

 

Este oare colecția de personalități adunată de TIME și Bill Gates o întâlnire a naivilor și a răsfățaților vieții’ sau poate a celor care au avut șansa să reușească și opiniile lor extrapoleaza propriile experiențe de viață? Despre optimiști, pesimiști, și realiști și legătură între ei există numeroase glume și zicale cu sâmbure de adevăr. ‘Pesimismul este un optimist care s-a informat’ zice una dintre ele. Trecerea în revista și analiză argumentelor optimistilor demonstrează contrariul, dar și pun în evidență un număr de condiții care trebuie îndeplinite pentru ca scenariile lor despre să devină realitate. Democrațiile trebuie să învețe să canalizeze și să filtreze bogăția de informații la care au astăzi acces și pe care le pot genera cu aceeași ușurință oricare dintre cetățenii lor. În epoca Internetului accesat din buzunar nu mai este  nevoie de intermedierea unui ziarist sau reporter de televiziune pentru a genera o opinie sau a crea o știre. Asta implică însă educație și responsabilitate. A două mare problemă care trebuie să-și găsească o soluție este cea a inegalităților în repartiția beneficiilor progresului. Între 1982 și prezent averea celor mai bogați 400 de americani a crescut în termeni reali de 29 de ori. Cum scrie Warren Buffett, ‘tsunami-ul’ bunăstării a țâșnit mai ales în sus, și nu s-a propagat în măsură comparabilă spre clasele mijlocii sau sărace. Aceste disparități trebuie nivelate și la nivelele naționale, și între națiuni, pentru a preveni exploziile sociale și conflictele internaționale. Beneficiile tehnologiilor avansate trebuie să fie împărtășite de toți oamenii, oriunde ar trăi și ar fi plasați pe scara socială.

Eu rămân un optimist, un optimist informat. Pentru a înțelege lumea în continuă mișcare și transformare trebuie să ne informăm și să împărtășim ceea ce știm sau învățăm. Este și ceea ce voi continuă să fac în rubrica CHANGE.WORLD. Viitorul și schimbările pe care le aduce acesta sunt inevitabile. Să le învățăm și să le înțelegem.

 

(Articolul a aparut iniţial in revista culturală ‘Literatura de Azi’ – http://literaturadeazi.ro/)