Continui retrospectiva anului 2017 cu o trecere în revistă a câtorva apariții editoriale care pot fi și recomandări de lectură pentru perioada sărbătorilor. Este vorba desigur despre cărți care aparțin sferei de subiecte abordate în rubrica CHANGE.WORLD: domeniile știnței și tehnologiilor avansate, și genul literaturii științifico-fantastice. Deși o parte dintre autori sunt deja cunoscuți în România, doar una dintre cărțile despre care vom discuta a apărut deja în traducere românească, dar este de așteptat ca multe sau toate să fie curând disponibile și în librăriile românești. Pentru cei nerăbdători edițiile în limba engleză pot fi cu ușurință comandate pe Internet sau descărcate pe suporturi electronice cum este Kindle.

 

sursa imaginii https://www.amazon.com/Fifty-Inventions-Shaped-Modern-Economy/dp/0735216134/

sursa imaginii https://www.amazon.com/Fifty-Inventions-Shaped-Modern-Economy/dp/0735216134/

 

Voi începe cu cartea Fifty Inventions That Shaped The Modern Economy  (’50 de invenții care au modelat economia modernă’) semnată de ziaristul și economistul britanic Tim Harford, semnatarul rubricii ‘The Undercover Economist’ (‘Economist sub acoperire’) a ziarului Financial Times. Bazată pe un serial al BBC-ului, cartea trece în revistă invenții care au schimbat economia lumii și au influențat modul nostru de viață, de la bancnote și tiparnițe până la ramele de ras Gillette și rafturile modulare IKEA. Fiecare dintre aceste invenții are povestea ei, oamenii care le-au imaginat, motivele pentru care au fost create și consecințele nu întotdeauna prevăzute de descoperitorii lor.

 

sursa imaginii https://www.amazon.com/Homo-Deus-Brief-History-Tomorrow/dp/0062464310/

sursa imaginii https://www.amazon.com/Homo-Deus-Brief-History-Tomorrow/dp/0062464310/

 

Profesorul Yuval Noah Harari este cunoscut publicului românesc pentru cartea ‘Sapiens – scurtă istorie a omenirii’ apărută în editura Polirom, care s-a bucurat de un succes deosebit și de recenzii favorabile în presă și blogosferă. Născut la Haifa, în Israel, în 1976, Harari a obținut un doctorat la Oxford în 2002, și predă în prezent istoria lumii, cu accent pe istoria militară și perioada Evului Mediu, la Universitatea Ebraică din Ierusalim. Continuarea lui ‘Sapiens’ se numește ‘ Homo Deus: A Brief History of Tomorrow’ (‘Homo Deus – scurtă istorie a viitorului’) și după apariția sa la începutul anului 2017 s-a bucurat și ea de succes imediat, de ediții succesive în țările de limba engleză, și de primele traduceri (în curând sperăm și în românește). Pornind de la explorarea tendințelor istorice, Harari analizează schimbările de priorități și noile angoase globale ale omenirii la începutul celui de-al treilea mileniu și încearcă să răspundă la întrebări despre confruntarea cu noile probleme (în parte create de omenire) cum ar fi suprapopulația, schimbările climatice, invenții cum sunt inteligența artificială și direcțiile în care s-ar putea îndrepta omenirea în anii, deceniile sau secolele care urmează. Este viziunea lui Harari optimistă sau pesimistă? Mărturisesc că aștept și eu cu nerăbdare lectura noii sale cărți pentru a vedea care sunt răspunsurile sau opțiunile descrise de el.

 

sursa imaginii https://www.amazon.com/Time-Travel-History-James-Gleick/dp/080416892X/

sursa imaginii https://www.amazon.com/Time-Travel-History-James-Gleick/dp/080416892X/

 

calatoria in timp

 

Americanul James Gleick este autorul câtorva cărți care analizează impactul tehnologiilor moderne asupra lumii în care trăim și societății contemportane, între care cea mai de succes a fost ‘Chaos’. Cartea sa cea mai recentă este ‘Time Travel: a history’ apărută în traducere românească în editura PUBLICA sub numele ‘Călătoria în timp: o istorie’. Ficțiune sau realitate, posibil sau imposibil, mit sau obiect de cercetare științifică – călătoria în timp, cu promisiunile și paradoxurile sale, a fascinat și fascinează omenirea. Cartea lui Gleick exploră domenii diferite, de la fizică și filosofie, la artă și literatură, și o face într-un mod care atrage atât cititorii de ficțiune cât și pe cei pasionați de stiinta.

 

sursa imaginii https://www.amazon.com/Obelisk-Gate-Broken-Earth/dp/0316229261/

sursa imaginii https://www.amazon.com/Obelisk-Gate-Broken-Earth/dp/0316229261/

 

Trecand cu totul în domeniul literaturii de ficțiune, voi observa că premianta ediției 2017 a prestigiosului premiu Hugo la categoria romane de science-fiction este N.K. Jemisin, cea care câștigase premiul și în 2016. În fapt ‘Obelisk Gate’ pentru care a obținut premiul în acest an este al doilea volum din trilogia ‘The Broken Earth’, și urmarea primului volum ‘The Fifth Season’ premiat cu un an înainte. Seria este excelent scrisă, și în ambianța apocaliptică a unui sfârșit posibil al lumii așa cum o cunoaștem, descrie confruntarea unor personaje reale, cu trăirile, angoasele, eroismul și problemele lor omenești. Majoritatea celor care au comentat cartea au remarcat puternicele accente sociale și feministe, și scrierea fluentă, care i-a absorbit în lectură. De notat că a apărut în 2017 și al treilea volum al trilogiei: ‘The Stone Sky’. Interesant de urmărit dacă el îi va aduce autoarei din Brooklyn și un al treilea premiu Hugo consecutiv. În România câteva dintre cărțile precedente ale lui N.K. Jemisin au fost traduse și publicate de editura Nemira, dar încă nu și acestea din cea mai recentă trilogie, sper că ele nu vor întârzia să apară spre delectarea (și a) cititorilor de limbă română.

 

sursa imaginii https://www.amazon.com/Epiphany-Machine-David-Burr-Gerrard/dp/039957543X/

sursa imaginii https://www.amazon.com/Epiphany-Machine-David-Burr-Gerrard/dp/039957543X/

 

Cartea considerată de Washington Post drept cea mai bună carte de science-fiction a anului 2017 este ‘The Epiphany Machine’ de David Burr Gerrard, autor aflat doar la a doua sa carte. Ideea este destul de trăsnită ca să atragă atenția. Epifania este încarnarea, arătarea lui Cirstos în fața Magilor care îl recunosc ca Mântuitor, și prin ei în fața întregii omeniri. Descoperirea, revelația (divină, sau de idei) a dobândit în timp pentru epifanii un sens mai generalizat – dar ce-ar fi dacă această revelație ar putea fi descifrată de o mașină capabilă să citească destinele și menirea oamenilor pornind de la … tatuajele de pe brațele acestora? Povestea lui Gerrard începe în anii 60 ai secolului trecut pentru a continua până în zilele noastre, prezentând o varianta umoristică și absurdă, distopica și picarească a Americii cu problemele sale cronice (inegalitățile sociale) sau mai noi (confruntarea cu terorismul, aplicațiile și rețelele sociale care știu prea mult despre fiecare dintre noi). Pare a fi vorba despre un gen și stil de scriere originală, care nu ține cont de tipare și barierele genurilor și care spune multe despre America și oamenii care trăiesc în ea.

La mai multe lecturi pasionante în ce a mai rămas din 2017 și în anii care vin!

 

(Articolul a aparut iniţial in revista culturală ‘Literatura de Azi’ – http://literaturadeazi.ro/)