Odată cu instaurarea aproape fără recurs a primăverii (cu excepţiile cunoscute, pe ici, pe colo) vine şi vremea unuia dintre Top-urile în jurul cărora îşi construieşte imaginea în ultimii ani respectabila revista aproape săptămânală TIME. Intrat în al 95-lea an de apariţie, săptămânalul de ştiri fondat de Britton Haden şi de Henry Luce, cel care a fost timp de peste patru decenii editor-şef, se luptă astăzi cu concurenţa mediilor electronice, a Internetului, şi ale altor canale de comunicaţii, diversificandu-se şi îmbrăţişându-le pe toate, într-un proces de tranziţie şi transformare. Pe lângă ‘Persoana Anului’ decisă în luna decembrie şi a cărei nume şi profil sunt afişate în ultimul număr al fiecărui an, TIME publică alte TOP-uri periodice de câteva ori pe an, între care acest Top 100 al Celor Mai Influente Persoane din lume.

A defini ‘influenţa’ nu este o sarcina uşoară. La dexonline.ro găsim următoarea definiţie principală: ‘Acţiune exercitată asupra unui lucru sau asupra unei fiinţe, putând duce la schimbarea lor; înrâurire’. Nancy Gibbs, editoarea săptămânalului scrie în articolul de introducere al numărului: ‘Lista noastră actuală a celor 100 de oameni cei mai influenţi exploră intersecţia între între realizări şi renume. Ca şi în anii trecuţi, lista din acest an include preşedinţi şi primi miniştri, directori generali şi celebrităţi – dar lor li se alătură alţii cu mai puţină faimă dar multă forţă, prin puterea invenţiilor lor, scala ambiţiilor, genialitatea soluţiilor furnizate unor probleme pe care nimeni înaintea lor nu le-au putut rezolva.’

 

sursa imaginii http://time.com/4745798/time-100-2017-full-list/

sursa imaginii http://time.com/4745798/time-100-2017-full-list/

 

Combinând cele două definiţii, ar fi vorba despre acele personalităţi capabile să aducă schimbări lumii şi oamenilor care trăiesc în ea, care au realizat şi/sau şi-au câştigat faima de a fi factori de schimbare, capabili să rezolve problemele complexe cu care ne confruntăm. Semnificativă mi se pare tendinţa de scădere a numărului specialiştilor în ştiinţă şi tehnologie, spre care se îndreaptă atenţia mea şi a cititorilor rubricii CHANGE.WORLD, care au reuşit să între în acest clasament. Este o tendinţa pe care o constat nu numai în acest an, ea există şi în anii precedenţi, acum pare să se accentueze. Numărând numele legate de cercetarea ştiinţifică sau avansuri tehnologice (direct, sau indirect) în cele cinci categorii ale Topului (Pionieri, Artişti, Lideri, Titani, şi Icoane) ajungem la un total de 12 din 100, cam acelaşi cu numărul sportivilor, mai puţin decât cel al actorilor şi cântăreţilor şi net sub numărul politicienilor. Apare şi numele Gates în această listă, dar prenumele este Melinda (adăugată în Top pentru activităţile de promovare a femeilor), iar Julian Assange nu este inclus pentru tehnologia pe care o foloseşte ci pentru conţinutul exploziv şi controversat, dar fără îndoială influent, a ceea ce se postează pe WikiLeaks.

 

(sursa imaginii https://twitter.com/demishassabis)

sursa imaginii https://twitter.com/demishassabis

 

Să trecem în revistă câteva dintre personalităţile lumii ştiinţei şi tehnologiei pe care Topul de la TIME le-a luat în consideraţie. Primul nume pe care aş vrea să-l menţionez este cel al lui Demis Hassabis, cercetător britanic în domeniul inteligenţei artificiale, maestru internaţional de şah la vârstă de 13 ani, creator de jocuri de calculator şi fondator în 2010 al companiei DeepMind care a fost achiziţionată de Google în 2014 pentru a deveni una dintre sursele principale de cercetare şi progres a lui Google în domeniul AI. Programul AlphaGo creat de DeepMind a reuşit să învingă în 2015 pe campionul european al jocului Go şi în 2016 pe cel mondial. Realizarea aceasta se petrece la 19 ani după ce calculatorul DeepBlue îl învinsese pe campionul mondial de şah Gary Kasparov. Acesta este desigur doar unul dintre domenii, unul mai spectaculos şi cu rezultate mai expuse publicului din cele cu care se ocupă compania. Demis nu numai că este unul dintre experţii convinşi că Inteligenţa Artificială poate rezolva multe dintre problemele complexe cu care se confruntă omenirea, dar este şi un activist insistent în ceea ce priveşte introducerea de criterii etice în munca de cercetare şi dezvoltare controlată a programelor şi aparatelor dotate cu Inteligenţă Artificială. Conştient de oportunităţi dar şi de riscuri, aşa cum puţini experţi din lume sunt astăzi, Demis Hassabis pledează pentru un control etic riguros şi o planificare atentă a progreselor în domeniu.

 

sursa imaginii https://en.wikipedia.org/wiki/James_P._Allison

sursa imaginii https://en.wikipedia.org/wiki/James_P._Allison

 

Adolescenţii care şi-au început realizarea viselor în garajele caselor americane aparţin de obiceiul domeniului calculatorarelor (vezi Bill Gates sau Steve Jobs). James T. Allison, în alt Influent ales de revista TIME, îşi canaliza preocupările laboratorului ştiinţific început în adolescenţă în casă părinţilor din Texasul de Sud în anii 50 ai secolului trecut spre chimie şi ştiinţele naturii. Descoperirile sale aparţin domeniului imunologiei şi contribuţiile sale au dus la inţelegerea mecanismelor de dezvoltare a proteinelor şi pe baza lor crearea unei întregi noi generaţii de tratamente împotriva cancerului, care se bazează pe crearea de antigeni ai celulelor din corpul omenesc numite ‘celule T’. Ideea tratamentelor este bazată pe principii diferite tratamentelor imunologice clasice, şi crearea de ‘baterii’ de celule imune care pot lupta împotriva tumorilor într-un mod mai puţin toxic şi mai puţin agresiv pentru organismele pacienţilor decât alte tratamente medicamentoase sau imunoterapice. Numele său este asociat cu medicamentul Yervoy pus pe piaţă în 2011, medicament prescris de oncologi pentru cancerele de piele metastazate. Se spune că un premiu Nobel i se cuvine, şi aşteaptă să îi fie decernat în anii viitori. Faptul că mulţi dintre membri familiei sale apropiate (mama, fratele şi doi unchi) s-au confruntat cu boala, şi că el însuşi a fost diagnosticat cu două tipuri de cancer (de prostată şi melanoma) l-au ajutat să cunoască boala nu numai din perspectiva cercetătorului şi a medicului ci şi din cea a pacienţilor.

 

sursa imaginii https://www.algemeiner.com/2013/01/28/atheistic-science-is-rapidly-sinking-in-the-quicksand/

sursa imaginii https://www.algemeiner.com/2013/01/28/atheistic-science-is-rapidly-sinking-in-the-quicksand/

 

Înainte de a părăsi domeniul ştiinţelor legate de organismul uman să menţionăm prezenţa în Top şi a inginerului biolog, dr. George Church. Numele îi pare predestinat, căci una dintre ‘acuzaţiile’ aduse acestui expert în genetică (unii spun ‘vrăjitor’ al geneticii) şi a programelor de editare genetică (CRISPR – Clustered regularly interspaced short palindromic repeats) care combină genetica şi informatica este că modificarea controlată a structurii şi secvenţelor ADN aduce a ‘joacă de-a Dumnezeu’ şi frizează legile creaţiei şi ale evoluţiei. Stephen Colbert, prezentatorul emisiunii ‘The Late Show’ la CBS scrie despre Church că mai degrabă seamănă cu o combinaţie între Darwin şi Moş Crăciun. Complexitatea activităţilor sale se află la intersecţia între ştiinţă şi magie, aproape că frizează limitele imaginaţiei. Două grame de DNA (cât cantăreste o pastilă de Tylenol) conţin informaţie egală cu cea din 100 de miliarde de DVD-uri. Church şi colegii săi îşi asumă sarcina sisifică a modificării acestei informaţii pentru a repara tare genetice, a vindeca boli, şi a crea noi organisme. Problemele controlului etic şi a limitelor legale ale cercetării de vârf cu impact în vieţile oamenilor şi viitorul omenirii se pun şi aici. George Church este şi autorul unei cărţi ‘Regeneza’ (‘Regenesis’) care exploră şi explică pentru publicul larg mecanismele, oportunităţile şi pericolele biologiei sintetice.

 

sursa imaginii http://www.gettyimages.com/event/didi-kuaidi-co-president-jean-liu-interview-632145473

sursa imaginii http://www.gettyimages.com/event/didi-kuaidi-co-president-jean-liu-interview-632145473

 

Una dintre criticile topurilor revistei TIME pe care o găsesc îndreptăţită este cea legată de americano-centrismul selecţiilor. Este oarecum firesc pentru o publicaţie – totuşi – americană, dar mai puţin de aşteptat de la o revista cu ambiţii globale, cu ediţii regionale, cu cititori pe toate continentele şi în toate ţările lumii. Harta originii Influenţilor din ediţia tipărită a revistei îi plasează pe aproximativ 70 din cei 100 de aleşi în Statele Unite, dacă nu ca loc de naştere, cel puţin ca centru principal al activităţilor lor. Cu atât mai mult subliniez prezenţa în top a doi reprezentanţi ai tehnologiilor avansate şi economiilor bazate pe acestea din India şi din China. Vijay Shekar Sharma este fondatorul unei companii numite Paytm, care din start-up a ajuns acum să fie evaluată la 3 miliarde de dolari. Paytm oferea la sfârşitul anului 2016 celor 177 de milioane de utilizatori ai săi posibilitatea de a efectua plăti electronice într-o ţară de dimensiunile unui sub-continent, cu o populaţie de peste un miliard de locuitori, dar cu o infrastructură extrem de diversă că nivel tehnologic, şi cu probleme financiare şi monetare uriaşe. Avansul economic al Indiei depinde în parte şi de posibilitatea consumatorilor de a plăti, deci de succesul lui Paytm şi altor companii similare.

Jean Liu (sau Liu Qing) este preşedinta companiei Didi Chuxing, o platformă de transport pentru consumatorii din China, cu 400 de milioane de utilizatori în 400 de mari oraşe chineze. Gândiţi-va la toate aplicaţiile de transporturi – taxi, autobuze, trenuri, avioane, etc .- pe care le cunoaşteţi integrate într-o singură platformă şi date în folosinţă într-o ţară de dimensiunile Chinei. La cârma acestei companii se află un om de afaceri, o tânără de 39 de ani. Unul din cei 100 de Influenţi. Unul dintre cele şi cei care reuşesc să determine schimbările semnificative în viaţa locuitorilor planetei – acum şi în viitor.

 

(articolul a aparut in revista culturala Literatura de Azi – http://www.literaturadeazi.ro/ )