Revoluţiile nu vin singure. Există premize pentru ca ele să izbucnească şi condiţii ca ele să reuşească. Revoluţiile politice sunt condiţionate şi de multe ori sincronizate cu revoluţii în comunicare, în cunoaşterea ştiinţifică şi aplicaţiile ei tehnologice, în cunoaşterea spirituală inclusiv dimensiunile ei filozofice şi religioase. Invenţia scrisului a fost o revoluţie a cunoaşterii pe care transporturile (roata, caravanele) le-au răspândit în lumea antică. Revoluţia tehnologică adusă de tiparniţa lui Gutenberg a condiţionat (şi reciproc) revoluţia adusă în creştinism de Reformă şi ascensiunea socială a noii clase a burgheziei. Majoritatea filozofilor şi experţilor în teoria cunoaşterii sunt de părere că revoluţia informatică, expansiunea şi democratizarea tehnicii de calcul petrecute în ultima jumătate de secol reprezintă un salt calitativ în cunoaştere similar în implicaţii apariţiei scrisului, a tiparului, şi revoluţiei industriale. Desigur, toate acestea sunt încă ‘work-in-progress’ şi va trebui poate să aşteptăm perspectiva generaţiilor viitoare pentru a valida aceste afirmaţii.

 

sursa imaginii https://www.tripadvisor.co.uk/LocationPhotoDirectLink-g186338-d189048-i145906356-London_Transport_Museum-London_England.html

sursa imaginii https://www.tripadvisor.co.uk/LocationPhotoDirectLink-g186338-d189048-i145906356-London_Transport_Museum-London_England.html

 

Până atunci propun însă să facem o incursiune în trecut într-o perioadă nu foarte îndepărtată, cel puţin la scară istorică – cea a primelor faze ale revoluţiei industriale petrecute în ultimele decenii ale secolului 18 şi începutul secolului 19. Ideea mi-a fost inspirată de articolul publicat de istoricul englez David Waller într-una dintre revistele mele preferate, ‘History Today’, un mensual britanic care se ocupă de istorie şi de felul în care evenimentele istoriei influenţează prezentul. Articolul se numeşte ‘Technology capital then and now’ şi a apărut în luna noiembrie 2015. Ideea principală este că rolul pe care îl joacă astăzi Silicon Valley din California în a atrage talentele în tehnologie şi inventivitate şi a crea ambianţa şi premizele ideilor noi şi inovaţiilor ştiinţifice şi tehnologice, era jucat în jurul anilor 1800 de Londra, capitala Angliei. De exemplu, în 1804-1805 în Londra existau 112 motoare cu aburi faţă de 32 câte erau în funcţiune în Manchester, oraşul creditat cu titlul de capitală a revoluţiei industriale. În 1851 lucrau în Londra în producţie industrială 370 de mii de locuitori, făcând din oraş cel mai important centru industrial nu numai al Regatului Unit, dar şi al întregii Europe. Existau aici toate premizele pe care astăzi le asociem cu o ‘cultură start-up’ – economie liberală, legislaţie care proteja proprietatea intelectuală (sistemul de patente britanic funcţionează din 1617, iar Biroul de Patente şi legislaţia aferentă există din 1852), o industrie care să absoarbă şi să aplice ideile noi.

 

    sursa imaginii https://en.wikipedia.org/wiki/Joseph_Bramah


sursa imaginii https://en.wikipedia.org/wiki/Joseph_Bramah

Care au fost figurile marcante care au marcat perioada de înflorire a iniţiativei tehnologice din Anglia acelor vremuri? Unul dintre marii inventatori ai sfârşitului secolului al 18-lea şi începutului secolului 19 a fost Joseph Bramah. Născut în 1748 sau 1749, a fost de meserie inventator şi lăcătuş. Nu un lăcătuş oarecare însă, ci proprietar al unei firme proprii numite Bramah Locks care producea dintre cele mai sigure lacăte şi zăvoare ale vremii, iar unul între primele sale patente înregistrat în 1784 era pentru un lacăt rezistent la acţiunile spărgătorilor cu şperacle. Între 1788 şi 1812 avea să înregistreze 18 patente pe numele sau. Printre invenţiile sale se află produse de mare utilitate pentru confortul casnic (closetele cu cisternă de apă – Water Closets WC) sau pentru bunăstarea generală a claselor de jos (pompă de bere cu presiune, pe care o vedem astăzi cam în orice bar sau pub din lume). Expertiza sa în mecanică fluidelor a culminat cu invenţia presei hidraulice, care este bazată pe principiul lui Pascal după care presiunea într-un circuit hidraulic închis este constantă, şi care permite aplicarea de forţe mari proporţionale cu diametrul tubului prin acţionarea de forţe mai mici cu manetă unui tub mai îngust. Toate aceste invenţii sunt larg folosite şi aplicate până în zilele noastre.
 

sursa imaginii http://narrowgaugerailwaymuseum.org.uk/museum/collections/public-carriers/surrey-iron-railway/

sursa imaginii http://narrowgaugerailwaymuseum.org.uk/museum/collections/public-carriers/surrey-iron-railway/

 

Dezvoltarea transporturilor a fost una dintre realizările marcante ale revoluţiei industriale, expansiunii coloniale şi imperiale britanice, şi distribuirii produselor rezultate din invenţiile care erau înregistrate şi de multe ori create în Londra. Motorul cu aburi a permis dezvoltarea fără precedent a transporturilor navale şi a cailor ferate, dar variantele încă nemotorizate, cu tracţiune animală, ale drumurilor de fier îşi au originea tot în preajma Londrei. Cele nouă mile ale liniei ferate între Wandworth şi Croydon care întemeiau Surrey Iron Railway au fost date în folosinţă pentru public în 1802-1803, cu peste două decenii înainte de prima cale ferată cu locomotive cu aburi construită de George Stephenson între Manchester şi Liverpool care va intra în exploatare abia în 1825.

 

  sursa imaginii http://www.huffingtonpost.co.uk/entry/brunel-thames-tunnel-grand-entrance-hall-reopens_uk_570e55b8e4b00ed33e06b703


sursa imaginii http://www.huffingtonpost.co.uk/entry/brunel-thames-tunnel-grand-entrance-hall-reopens_uk_570e55b8e4b00ed33e06b703

 

Londra a fost şi teatrul de experimentare a unor tehnici de pionierat în domeniul construirii tunelelor subterane şi în acest caz sub Tamisa navigabilă a cărei activitate de transporturi comerciale nu putea fi întreruptă niciun moment. Scutul din lemn şi metal construit pe măsură ce avansau lucrările a permis consolidarea treptată, dar s-au înregistrat şi victime în construcţia tunelului inaugurat în 1843. Devenit o atracţie turistică în primul rând, tunelul conceput de Marc Brunel şi Henry Maudslay a fost foarte popular în secolul 19, pentru a cădea în uitare câteva decenii mai târziu. Redescoperit şi readus de curând în circuitul turistic, el a permis validarea unor tehnici de construcţie care au fost folosite pe scară mult mai largă în proiecte ulterioare de tuneluri sub ape, cel din urmă şi cel mai faimos fiind tunelul de sub Canalul Mânecii.

 

sursa imaginii https://en.wikipedia.org/wiki/Henry_Maudslay

sursa imaginii https://en.wikipedia.org/wiki/Henry_Maudslay

 

Să ne oprim pe scurt la încă unul dintre inventatorii şi antreprenorii (căci aşa i-am numi astăzi) menţionaţi mai sus – Henry Maudslay. Aceată personalitate a primei jumătăţi a secolului 19 creditată de Karl Marx în Capitalul său că fiind cel mai influent inginer mecanic al Revoluţiei Industriale a trăit între 1771 şi 1831. Era şi inventator dar mai ales un geniu al execuţiei, ceea ce demonstrează că în succesul oricărei invenţii există două elemente care nu pot lipsi – ideea iniţială şi tehnologia care permite implementarea şi producerea ei în condiţii economice. Însuşi Joseph Bramah a făcut apel la Maudslay pentru a produce în cantităţi lăcăţele sale şi la costuri care le făceau rentabile economic. A inventat strungul cu mişcare circulară, apoi cu ajutorul acestei maşini unelte devenită universală a propus standardizarea dimensiunilor şuruburilor ceea ce permite asamblarea componentelor provenind de la producători diferiţi. Îi aparţine şi invenţia micrometrului – dispozitivul de măsură mecanic care permite verificarea dimensiunilor produselor mecanice de precizie.

Gama produselor şi obiectelor inventate în acea perioada de efervescenţă intelectuală şi tehnică este foarte diversă. La cele enumerate mai sus putem adaugă multe altele – de la cutia de conserve la primul calculator digital imaginat de Charles Babbage (primul ‘hardware’) şi la programele Adei Lovelace (primul ‘software’), de la vopseaua sintetică imaginată de chimistul William Perkins la introducerea în producţie a revolverelor inventate de americanul Simon Colt. Inventatorii şi antrepenorii din categoria lui Bramah şi Maudslay au fost Steve Jobs, Bill Gates, Mark Zuckenberg sau Jeff Bezos ai perioadei Revoluţiei Industriale, iar întreprinderile lor de atunci au fost similare în influenţă companiilor Apple, Microsoft, Facebook sau Google de azi. Atunci (motoarele cu aburi) că şi astăzi (Internetul) o invenţie extraordinară a dus în anii şi deceniile următoare la o excepţională creştere a productivităţii şi la o efervescenţă inovatoare în multe alte domenii, la accelerarea transporturilor şi a transmisiei informaţiei, la schimbarea condiţiilor sociale şi a calităţii vieţii economice şi individuale.

(articolul a aparut in revista culturala Literatura de Azi – http://www.literaturadeazi.ro/ )