A sosit momentul bilanţurilor. 2016 a fost un an foarte diferit, foarte atipic din multe puncte de vedere, un an cu surprize, un an de schimbări, un an de ruptură, un an care se termină cu multe incertitudini şi semne de întrebare. Dar poate, de asemenea, şi cu promisiunea unor începuturi.

 

sursa fotografiei https://www.nasa.gov/content/profile-of-john-glenn

sursa fotografiei https://www.nasa.gov/content/profile-of-john-glenn

 

Să începem însă cu despărţirile. Dintre personalităţile remarcabile din domeniul ştiinţei şi tehnologiei care ne-au părăsit în acest an poate că cea mai cunoscută în Statele Unite dar şi internaţional este John Glenn. De multe ori aud expresia ‘erou american’ în diferite contexte şi cu diferite conotaţii. Pentru mine John Glenn a fost una dintre întruchipările în realitate ale acestei expresii. Nu a fost un om de ştiinţă ci un om de acţiune, un om curajos şi cu caracter, care a reuşit în decursul vieţii sale să spargă bariere multiple, să se depăşească pe sine însuşi şi să împingă limitele cunoaşterii şi ale posibilităţilor umane. Pilot de luptă şi veteran al celui de-al doilea război mondial şi al războiului din Corea, Glenn s-a înrolat în primul program american care avea ca scop explorarea spaţiului cosmic, devenind un membru al celebrei echipe de piloţi militari americani pregătiţi pentru a deveni astronauţi care se numea Mercury Seven. Concurenţa dintre Uniunea Sovietică şi Statele Unite din deceniile 50 şi 60 în domeniul explorării spaţiale a avut o importantă politică şi strategică care a depăşit cu mult limitele competiţiei ştiinţifice. Avansul Uniunii Sovietice care reuşise să pună pe orbită în 1957 primul satelit artificial şi să trimită în 1961 primul om în spaţiu devenise o ameninţare nu numai de prestigiu dar şi militară pentru Statele Unite şi lumea occidentală. În 1962 John Glenn a devenit primul astronaut american care a efectuat un zbor orbital, şi al cincelea om în spaţiu. Ceea ce se cunoaşte mai puţin este faptul că în pregătirile pentru zbor sistemul de pilotare automat s-a defectat şi Glenn a preluat comanda manuală, devenind primul astronaut care a condus manual o navă spaţială. După ce a părăsit NASA în 1964, Glenn a început o carieră politică, ajungând senator şi încercând fără succes să obţină numirea de candidat al Partidului Democrat la preşedinţia Statelor Unite. Etapa târzie a carierei sale de astronaut a fost nu mai puţin remarcabilă. În 1998 s-a întors la NASA şi în luna octombrie a plecat într-o nouă aventură spaţială, ca inginer specialist în încărcătură la bordul navetei spaţiale Discovery. Avea 77 de ani. Până astăzi acest zbor marchează recordul celei mai vârstice persoane care a zburat în spaţiul extra-terestru.

 

  sursa imaginii https://www.goldenfrog.com/blog/icann-transition-goes-into-effect


sursa imaginii https://www.goldenfrog.com/blog/icann-transition-goes-into-effect

 

2016 a marcat o bornă importantă în evoluţia administrării Internetului şi decentralizarea funcţiilor acestora. La 1 octombrie 2016 a fost pusă în execuţie tranziţia supravegherii funcţiilor de atribuire ale numerelor şi numelor care definesc adresele de acces şi rutele pe care este direcţionat traficul pe Internet aflate sub administraţia organizaţiei Internet Corporation for Assigned Names and Numbers (ICANN), de la National Telecommunications and Information Administration (NTIA) subordonată guvernului american la o administrare multi-reprezentativă compusă din participanţi din domeniul furnizorilor de servicii, ai vendorilor de sisteme, ai guvernelor, ai utilizatorilor comerciali şi celor particulari reprezentaţi de societatea civilă. Nu a fost deloc un proces uşor, mai ales că discuţiile au fost politice mai degrabă decât tehnice, şi au fost influenţate şi de retorica anului electoral american. Rezultatul poate fi considerat cel puţin în acest moment satisfăcător şi încurajator, deşi el trebuie să fie verificat de practica exploatării şi a felului în care sistemul va opera în perioada următoare. Pentru moment cel puţin a fost evitată o criză în care sisteme competitive ar fi putut da naştere de exemplu mai multor arbori paraleli cu ‘rădăcini’ diferite care ar fi îngreuiat traficul, şi a fost evitată şi intruziunea factorilor politici şi în special a guvernelor şi birocratiilor naţionale în administrarea Internetului.

 

sursa imaginii https://en.wikipedia.org/wiki/2016_Dyn_cyberattack

sursa imaginii https://en.wikipedia.org/wiki/2016_Dyn_cyberattack

 

Funcţionarea reţelei globale a trebuit să facă faţă în acest an şi unor altor pericole, cele de securitate, care au pus în evidenţă vulnerabilităţile nu numai tehnice dar şi de arhitectură ale sistemului de comunicaţii pe care astăzi se bazează din ce în ce mai mult economia globală şi viaţa întregii planete. Atacurile de securitate au luat forme din ce în ce mai diferite şi mai violente, de la atacuri asupra confidenţialităţii informaţiei utilizatorilor până la încercări de a paraliza cu totul infrastructura. Cel mai vizibil atac de securitate de acest fel a avut loc la 21 octombrie, şi el este considerat atacul de cea mai mare amploare efectuat împotriva Internetului până astăzi. A fost un atac de tipul ‘Distributed Denial of Service’ (DDoS) iniţiat prin intermediul codului plantat în dispozitive în mare parte de tipul Internet of Things (IoT) care au paralizat sistemul de adresare Domain Name System (DNS) într-o mare parte a Americii de Nord şi în mai mică măsură în Europa. Cazul se află încă în investigaţie şi până acum nu este clar care au fost scopurile acestui atac, dacă este doar încă o tentativă a unui grup de ‘hackeri’ plictisiţi sau care doreau să-şi exprime solidaritatea cu controversatul Julian Assange (iniţiatorul lui Wikileaks), sau dacă este vorba despre testarea modului de răspuns al sistemului global în pregătirea unor altor atacuri similare de şi mai mari proporţii.

 

sursa imaginii http://www.theverge.com/2016/12/9/13902704/california-dmv-permit-nvidia-autonomous-car-testing

sursa imaginii http://www.theverge.com/2016/12/9/13902704/california-dmv-permit-nvidia-autonomous-car-testing

 

2016 a fost un an marcat şi de realizări tehnologice excepţionale în multe domenii ale cercetării ştiinţifice şi tehnologiilor de calcul, comunicaţii şi automatizare. Unul dintre domeniile în care aceste progrese au fost dintre cele mai vizibile este cel al sistemelor inteligente de transport, şi în particular al sub-ramurii automobilelor auto-pilotate. Domeniul este pasionant şi pentru că îmbină tehnologii şi inginerie de vârf din domenii multiple şi diferite, şi deoarece are un impact imediat în modul nostru de viaţă în care transporturile auto joacă un rol esenţial. Declaraţii îndrăzneţe ale unor lideri ai companiilor care cercetează şi fac teste în această ramură prezic o schimbare radicală a modului de transport şi a relaţiei între oameni şi automobile în viitorul deceniu, şi aceste declaraţii se bazează pe realităţi, adică pe produse şi servicii avansate ale unor firma că Tesla, Google, Uber, Ford, Mercedes, Faraday Future aflate deja în teste ‘la cald’ pe şosele. Cel mai recent anunţ în acest domeniu aparţine companiei Nvidia care a primit şi ea la începutul lunii decembrie licenţă pentru a testa vehicolele ei auto-pilotate pe şoselele publice ale Californiei.

 

sursa imaginii http://www.idigitaltimes.com/black-friday-2016-doorbuster-deals-walmart-best-buy-target-kohls-best-november-24-25-568329

sursa imaginii http://www.idigitaltimes.com/black-friday-2016-doorbuster-deals-walmart-best-buy-target-kohls-best-november-24-25-568329

 

Închei într-o tonalitate mai relaxată recomandând pentru perioada sărbătorilor vizionarea unora dintre filmele sau serialele ştiinţifico-fantastice care au fost lansate în 2016 – şi au fost destul de multe şi de interesante. Am scris în acest an în rubrica CHANGE.WORLD despre serialul de televiziune ‘Westworld’ al companiei HBO, despre cea mai recentă serie lansată în vara din ciclul Star Trek, despre ‘Ex Machina’ al lui Alex Garland, ‘The Martian’ al lui Riddley Scott sau recentul ‘Arrival’ regizat de Denis Villeneuve. Sezonul sărbătorilor ne aduce o nouă serie din ciclul Star Wars numite ‘Rogue One’ pe care nu am văzut-o încă, şi care posibil va fi subiectul unuia dintre primele articole ale anului 2017. Temele principale sunt si cele des abordate de mine la CHANGE.WORLD – exporarea spaţiului cosmic si relaţiile oameni-roboţi.

Progresul tehnologic este inevitabil, la fel sunt şi schimbările politice care pot fi sau pot părea a fi spre bine sau spre rău. Ceea ce putem noi face este să încercăm să le înţelegem şi să le folosim în beneficiul nostru, ca individuali şi ca societate. Până atunci însă, să luăm câteva zile de vacanţă şi să le petrecem împreună cu cei dragi, familie şi prieteni.

Sărbători Fericite, La Mulţi Ani, şi să ne revedem cu bine în 2017!

(articolul a aparut in revista culturala Literatura de Azi – http://www.literaturadeazi.ro/ )