‘… ma intreb daca o istorie bazata pe ideea unei intelegeri corecte a cartilor, faptelor sau persoanelor, ar fi mai adecvata decat una intemeiata pe prezumtia ca aceeasi factori au fost inteles gresit. Poate ca o istorie bazata pe intelegeri gresite produse in trecut este mai inteligibila decat cea care acorda prea multa importanta interpretarilor protagonistilor ei.’ (pag. 176-177)

Citatul acesta din sectiunea de incheiere si concluzii a cartii ‘Evreii lui Saturn: Despre sabatul vrajitoarelor si sabatianism’ aparuta in colectia ‘Plural’ a editurii Polirom sintetizeaza metoda lecturii critice care sta la baza cartii lui Moshe Idel. Expert de primul rang in studiul misticii evreiesti (Cabala), profesor la Universitatea Ebraica din Ierusalim si laureat al Premiului Israel, profesorul Moshe Idel este autorul multor carti in care se ocupa de aspecte diverse ale iudaismului si ale misticii evreiesti in evolutia lor istorica si in contemporaneitate. Lucrarea aparuta recent in versiune romaneasca are ca teme principale influenta astrologiei si mai specific a semnului planetei Saturn (cu interpretarile sale mitologice si astrologice) asupra gandirii evreiesti, si interpretarile si rastalmacirile acestei legaturi intre discipline disparate ale filozofiei, religiei, misticii si istoriei evreiesti. Modul de abordare este punerea sub semnul intrebarii a conceptiilor comode, citirea critica a surselor cunoscute si adaugarea unui complex de surse noi si de explicatii care sfideaza conceptiile acceptate.

 

sursa www.barnesandnoble.com

sursa www.barnesandnoble.com

 

In spritul intrebarilor critice pe care Moshe Idel pe pune in orice moment pun si eu doua intrebari critice legate de aceasta editie romaneasca a lucrarii lui Idel. Este foarte laudabil ca un studiu serios apartinand unuia dintre specialistii reputati in domeniu vede lumina tiparului in Romania, dar se cer a fi puse cel putin doua intrebari in legatura cu aceasta editie.

Prima intrebare este legata de traducere. Editia romaneasca se bazeaza pe o traducere a versiunii italiene a cartii, semnata de Cornelia Dumitru. Daca cumva Moshe Idel a scris cartea in limba italiana, paragraful acesta trebuie ignorat. Daca insa este vorba despre o traducere (din ebraica? din engleza? vad la Amazon o versiune engleza a cartii) ma intreb de ce nu a fost tradusa versiunea originala. Una dintre cauzele de iritare pentru cititorul familiar cu limba ebraica este transcrierea absurda pana la ilaritate a unora dintre nume. Nu exista niciun motiv ca numele ebraic Itzhak sa fie scris Yitzchaq, sau ca numele Haim sa fie scris Chayyim. Este evidenta aici trecerea printr-o limba si transcriere intermediara, care inlocuieste transcrierea fonetica specific romaneasca a originalului ebraic.

A doua intrebare este legata de lipsa unei prezentari critice si de context a editiei. De multe ori am obiectii si pun sub semnul intrebarii utilitatea prefetelor si continutul lor. In acest caz insa cred ca o prefata scrisa de o persoana informata in literatura iudaica ar fi fost extrem de utila. Ma intreb ce si cat poate intelege unele pasaje din text cititorul de limba romana care nu are nicio familiaritate sau informatie prealabila despre studiile de iudaism, despre metodele de analiza pe text si de comentarii a textelor, despre discipline ezoterice putin cunoscute in afara lumii evreiesti cum este de exemplu gematria in care fiecare cuvant sau nume are o valoare numerica in functie de literele alfabetului ebraic care il compun, litere care in lumea ebraica antica si in cea religioasa pana astazi sunt si cifre.

 

sursa http://commons.wikimedia.org/wiki/File:Moshe_Idel.JPG

sursa http://commons.wikimedia.org/wiki/File:Moshe_Idel.JPG

 

Subiectul principal al cartii lui Moshe Idel este influenta planetei Saturn asupra gandirii evreiesti. Saturn are in ebraica acelasi radical ca si Shabat – ziua a saptea a saptamanii si ziua de odihna dupa traditia evreiasca – si cu numele de Shabtay (Shabbetay in transcrierea din aceasta carte) care a fost purtat de cel putin un fals Mesia, Shabtay Zvi care a trait in secolul al 17lea. Idel pleaca de la observatia ca Saturn cel din mitologia romana (sau Cronos din cea greaca) sunt zeitati desigur respinse de iudaismul monoteist, dar si semne astrologice carora li se asociaza caracteristici negative dar si pozitive. Astrologia ca atare nu face parte pe se din gandirea evreiasca, nu in mod explicit in orice caz. Pentru Idel acceptarea fie si partiala a astrologiei in scrierile intelectualitatii evreiesti incepand cu perioada Evului Mediu tarziu si apoi in Cabala a fost parte din tendinta de sincronizare a iudaismului cu gandirea ‘contemporana’ a epocii. In definitiv astrologia a fost considerata o stiinta pana spre epoca luminior si multi o considera inca ca atare in zilele noastre. Interesant este ca in filosofia evreiasca acest caracter ‘stiintific’ a fost contestat incepand de la ganditori de talia lui Maimonides.

‘Evreii lui Saturn’ este compusa din trei capitole insumand vreo 180 de pagini urmate de traducerea comentata a unuia dintre textele clasice ale iudaismului medieval citat amplu in text, si de peste 100 de pagini de referinte, bibliografie si index alfabetic. Primul capitol este si cel mai amplu, ocupandu-se de impactul conceptiei numite ‘saturniene’ asupra iudaismului din evul mediul, legaturile cu ziua si ritualurile de Shabat, rastalmacirile in mare parte de origine crestina a unora dintre texte intr-un mod care justifica invinuirile de vrajitorie si de influente satanice ale evreilor asupra celor din jur. Calomnia vinei evreiesti in legatura cu ciuma care a nimicit o parte din populatia Europei in secolul 14 este poate pe locul doi in absurditate dupa cea a deicidului, si a dus la nenumarate persecutii, discriminari, suferinte pentru evreii acelor vremuri. Deschiderea fata de stiintele moderne ale epocii inclusiv astrologia din ‘perioada de aur’ a inaintat iudaismul dar a furnizat si pretextul unor interpretari gresite, care au stat la baza unor asocieri nelegate de realitate a evreilor cu magia si vrajitoria.

 

Durer - Melancolia (sursa http://en.wikipedia.org/wiki/Melencolia_I)

Durer – Melancolia (sursa http://en.wikipedia.org/wiki/Melencolia_I)

 

Al doilea capitol al cartii se ocupa de figura fascinanta a lui Shabtay Zvi, unul dintre cei mai faimosi falsi si auto-proclamati Mesia aparuti in secolul 17 in Europa, intr-o perioada de mare restriste pentru evrei, caracterizata de razboaie religioase care radicalizeaza antisemitismul unora dintre curentele crestine si de persecutii si pogromuri anti-evreiesti cum au fost cele conduse de Bogdan Hmelnitzki pe teritoriile Poloniei, Ucrainei si Rusiei de astazi. Aici Idel intra intr-un conflict de idei aproape frontal cu mentorul si precursorul sau in ale studiilor ebraice si de Cabala, Gershom Sholem, care intr-o carte de referinta despre Shabtay Zvi ajungea la concluzia ca deformarile sale de doctrina (pretentia de a fi Mesia, convertirea la Islam din finalul vietii) si de comportament (liberalismul sexual de exemplu) fusesera determinate in special de probleme psihologice si de conditionare sociala. Idel cauta si gaseste in surse lecturile cele mai plauzibile ale lui Shabtay Zvi si de aici construieste o teorie bazata si pe numele acestuia, si pe conjunctura astrala a nasterii, si pe lecturi din surse cabalistice care sa explice personalitatea si evolutia acestuia sub semnul lui Saturn.

Capitolul al treilea si final este si cel mai scurt, in jur de 20 de pagini, dar atat de condensate si consistente incat imi sper ca vor fi extinse in viitor, fie intr-o editie revizuita a acestei carti, fie intr-o noua carte. Din secolul 17 sarim direct in secolul 20 si sunt trecute in revista un numar de personalitati ale gandirii filozofice si literaturii evreiesti, ale caror naturi melancolice (una dintre trasaturile explicit atribuite planetei Saturn si a celor care se nasc si traiesc sub influenta ei) sunt considerate de Idel ca prelungire a saturnismului in gandirea evreiasca a secolului 20. Sunt mentionati aici Sholem insusi, prietenul si colegul sau de generatie Walter Benjamin, dar si Mihail Sebastian, scriitorul evreu de expresie romana care in romanul sau ‘De doua mii de ani …’ gloseaza asupra naturii melancolice ‘incurabile’ a firii evreiesti.

‘Evreii lui Saturn’ intredeschide o usa spre lumea gandirii evreiesti. Nu este o carte usoara, dar nici extrem de dificila la lectura, cel putin la prima vedere. Complexitatea lumii care se afla dincolo de usa intredeschisa nu se va dezvalui insa cu adevarat decat celor care vor persista cu obstinenta si rabdare sa o explore in continuare.