Aceasta este a treia (si ultima) mea contributie la Saptamana Clint Eastwood pe site-ul http://filme-carti.ro/

————————————————————————————————————————————

1971 a fost unul dintre anii cei mai importanti in cariera lui Clint Eastwood. Trilogia de western-uri spaghetti regizata de Sergio Leone dupa ce se bucurase de un succes imens in Europa si Japonia cucerise in final publicul american, chiar daca o parte din critici inca strambau din nas (Roger Ebert dela Chicago Sun-Times, unul dintre criticii mei preferati isi va revizui abia dupa decenii aprecierile despre filmele lui Leone) si avea deja la Hollywood reputatie, statut si salarii cu ordine de marime mai mari decat cu 4-5 ani in urma. In acelasi an Eastwood se afla pentru prima data si de cealalta parte a aparatului de filmat facandu-si debutul regizoral si incepand o a doua cariera in cinematografie, o cariera dupa opinia mea cel putin la fel de importanta ca si cea de regizor. Si in fine, in acel an, Eastwood il joaca pentru prima data pe Dirty Harry.

Regizorul lui Dirty Harry era Don Siegel, veteran al perioadei filmelor de actiune de serie B din anii 50, al carui palmares mai includea in acel moment unul dintre filmele de mare succes al lui Elvis Presley Flaming Star. In pofida diferentei de varsta Siegel si Eastwood devenisera prieteni apropriati, si daca Eastoowd va declara mai tarziu ca multe dintre secretele meseriei de regizor le-a invatat de la Siegel, acesta ii va datora lui Eastwood cel mai mare succes al carierei sale cu filmul despre care discutam aici.

(video source a1bergie)

La revizionare aproape dupa patru decenii dela realizare Dirty Harry mi s-a parut un film de actiune care nu a ‘imbatranit’ prea bine, dar care pune niste probleme de actualitate si astazi. Povestea detectivului Harry Callahan din San Francisco specializat in afacerile murdare si indeplinirea misiunilor pe care nimeni altcineva nu vrea sa si le asume, confruntandu-se cu sistemul de legi si reguli care par sa favorizeze delicventii si nu pe aparatorii legii arata astazi teribil de ‘deja-vu’. La fel ne par cunoscute relatia cu partenerul novice nedorit care devine un ajutor si un element de actiune indispensabil, sau chiar si urmaririle pe strazile San Francisco-ului. Ucigasul psihopat, sefii obtuzi, politicienii slabi si gata de a ceda santajului raufacatorilor pentru a castiga un ragaz de liniste, toti par familiari. Meritul filmului lui Siegel este ca in anul 1971 era primul sau dintre primele care aducea impreuna toate aceste teme si personaje in acelasi film, legandu-le intr-o actiune coerenta si descrisa cursiv, fara prea multe meandre si ramificatii.

source www.imdb.com

Clint Eastwood abandoneaza aici poncho-ul din vestul salbatic (acelasi purtat in toate cele treu filme ale trilogiei) pentru sacoul elegant al politistului secolului 20, dar aduce din filmele precedente masca de calm imperturbabil, maiestria manevrarii pistolului si economia de cuvinte, care atunci cand este incalcata face loc multor replici memorabile. Personajul construit de Eastwood in acest film se confrunta cu dileme morale asemanatoare cu cele cu care se va confrunta personajul Jack Bauer din serialul ’24′ cu trei decenii si jumatate mai tarziu. Cand vieti omenesti sunt in balanta are dreptul un om al legii sa ia legea in propriile sale maini? Cand sistemul judiciar este incapabil sa apere victimele si sa-i pedepseasca pe vinovati poate un singur individ sa-i ia locul si sa se erijeze si in judecator si in aplicator al pedepsei (care in cele mai multe cazuri este pedeapsa capitala)? La aceste dileme raspunsurile date in film sunt mult mai evidente si mai usor de dat decat in viata reala. Dirty Harry si multe alte filme care l-au succedat au dat acestor intrebari cheie raspunsuri simpliste si problematice. Cum se spune de obicei in asemenea cazuri? ‘Nu incercati asta acasa’. In cele din urma este vorba despre filme de divertisment, realitatea este mult mai complexa.

Fisa tehnica si cronici despre acest film pot fi citite la http://www.imdb.com/title/tt0066999/.