Ultimele doua gauri de pe abonamentul anual la Beit Lessin le-am consumat in seara aceasta cu Vedere de pe pod a lui Arthur Miller. Desi este vorba despre o premiera recenta piesa pare deja bine rodata, jocul actoricesc si regia atenta a lui Hilel Mittelpunkt facand din aceasta drama din viata imigrantilor New York-ului la jumatatea secolului trecut o realizare solida care cred ca va rezista destul de multa vreme si se va bucura de succes. Mittelpunkt a citit foarte atent textul, i-a descifrat nuantele si momementele de gradatie dramatica, reusind sa-si ghideze actorii spre un joc natural si eficace. Scenaografia lui Eran Atzmon mi s-a parut superioara celei din celelalte doua spectacole de la Cameri pe care le-am vazut in aceasta stagiune. Echipa de actori se achita bine de datorie, dialogurile curg natural, si desi niciunul dintre actori nu face o performanta dintre acelea pe care le-as numi memorabile spectacolul are cursivitate si dialogurile suna extrem de natural, ajutate de scrierea exceptionala a lui Miller, dramaturg care intelege psihologia personajelor si stapaneste perfect structura dramatica. Spre deosebira de majoritatea celorlalte piese ale lui Beit Lesin nici un ‘monstru sacru’ nu apare in aceasta reprezentatie, In rolul principal Igal Naor care nu este dintre actorii de prima mana reuseste o performanta buna, dar nu dintre cele pe care le-as numi memorabile, la fel ii dau replica cu profesionalism si in ton Rivka Neuman, Hadas Moreno si altii, intr-un spectacol pe care regia si calitatea textului il fac demn de vazut.